Eforturile Chinei de a intra pe piaţa Europei de Est sunt împiedicate de ceea ce ţările din regiune consideră promisiuni nerespectate, legate de bani şi de condiţiile impuse investiţiilor, relatează Bloomberg.
Aşa-numitul cadru 16+1 a fost înfiinţat de către China pentru a-şi extinde prezenţa în Europa de Est. Membrii acestuia, 11 state din Uniunea Europeană, din Polonia, până în Ungaria şi Estonia, plus cinci state balcanice, au considerat forumul anual ca un mijloc de a atrage investiţii chineze în infrasturctură, precum drumuri şi căi ferate, pentru dezvoltarea economică.
Unele dintre proiectele care s-au materializat cu ajutorul Chinei au atras o atenţie nedorită. Costurile în creştere ale dezvoltării unei autostrăzi în Muntenegru au determinat Centrul pentru Dezvoltare Globală din Washington să avertizeze că "această ţară este expusă în mod special unui risc în privinţa datoriilor", în timp ce o licitaţie pentru o cale ferată între Budapesta şi Belgrad a dus la declanşarea unei investigaţii a UE.
"În ultima perioadă a crescut nemulţumirea legată de întregul program", a spus Jan Weidenfeld, director pentru afaceri europene la Institutul Mercator pentru Studii referitoare la China, din Berlin.
Legăturile comerciale şi de investiţii dintre China şi Europa Centrală şi de Est s-au îmbunătăţit în ultimul deceniu, totuşi creşterea "nu a atins nivelul declarat şi nu a îndeplinit aşteptările unora dintre ţări", a notat Erste Group într-un raport din luna mai, potrivit News.ro.