BLOOMBERG: "Unele paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor împotriva Rusiei"

Unele paradisuri fiscale din Europa, precum Olanda şi Elveţia, unde marile companii din Rusia au transferat zeci de miliarde de dolari ca să evite plata impozitelor, ar putea fi cheia sancţiunilor prin care Occidentul vrea să determine Moscova să slăbească presiunile asupra Ucrainei, scrie Bloomberg.

Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, spre a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg. Printre acestea, se numără unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin: Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

Folosirea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi are nevoie de sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care, în mod tradiţional, protejează investitorii.

Jack Blum, fost investigator al Senatului SUA şi expert în spălări de bani şi paradisuri fiscale, a declarat: "Dacă se poate demonstra că proprietarii de active, prin structuri olandeze, sunt persoane vizate de sancţiuni, cu certitudine activele respective pot fi blocate. Întrebarea este cât de departe se poate merge. Sunt pregătiţi elveţienii, olandezii şi luxemburghezii să facă acest lucru? Toţi ştiu că aceste practici au loc de ani de zile".

Olanda, Cipru, Luxemburg şi Irlanda fac parte din Uniunea Europeană şi trebuie să respecte sancţiunile impuse Rusiei. Totuşi, ele au libertatea să decidă dacă să aplice măsuri mai dure, similare celor americane, împotriva Rusiei, fapt considerat improbabil. Elveţia nu face parte din UE.

Numeroase state europene şi-au exprimat reticenţele legate de sancţiunile împotriva Rusiei, din cauză că majoritatea necesarului lor de petrol şi gaze provine din această ţară. Rusia este şi o sursă importantă de investiţii în active precum proprietăţile de lux din Londra.

Vineri, cancelarul german Angela Merkel a anunţat că este gata să susţină sancţionarea Rusiei, dacă autorităţile de la Moscova se vor implica în alegerile prezidenţiale din Ucraina, de pe 25 mai.

Trezoreria SUA a mai menţionat că, printre cele 19 companii incluse de Statele Unite ale Americii pe lista sancţiunilor, se află şi Volga Group, înregistrată în Luxemburg, şi 10 subsidiare ale ei.

În 2012, Luxemburg a avut cele mai mari investiţii directe în Rusia, urmat de Olanda şi Irlanda, potrivit datelor băncii centrale ruseşti, care reflectă întoarcerea banilor la investitorii ruşi după ce au trecut prin acele ţări, susţine Louise Shelley, director la centrul pentru terorism, criminalitate transnaţională şi corupţie de la George Mason University, din Fairfax, Virginia.

Totuşi, este improbabil ca statul luxemburghez să aplice măsuri mai aspre decât UE, consideră E. Wayne Merry, membru al American Foreign Policy Council din Washington pentru regiunea Europa şi Eurasia.

Pe de altă parte, Vladimir Putin le-a cerut oamenilor de afaceri ruşi să îşi repatrieze capitalul.

"Companiile ruseşti trebuie să fie înregistrate în Rusia, în ţara lor de origine, şi să aibă o structură clară a acţionariatului", a afirmat Putin în martie, într-o conferinţă de afaceri din Moscova.

În schimb, ieşirile de capital din Rusia au fost de 51 miliarde dolari în primul trimestru, conform datelor băncii centrale. Anul trecut, ieşirile de capital din Rusia au fost de 63 miliarde dolari.

SUA a aplicat patru runde de sancţiuni împotriva unor persoane şi companii din Rusia, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat separatiştilor din Ucraina.

Săptămâna trecută, SUA l-au inclus pe lista sancţiunilor pe Igor Secin, director general al grupului petrolier Rosneft, cel mai mare producător de ţiţei din Rusia. Rosneft, care nu se află pe lista neagră, deţine active de miliarde de dolari prin vehicule înregistrate în Luxemburg. Compania mai foloseşte divizii din Cipru, Irlanda, Elveţia şi Olanda. Divizia din Irlanda a raportat în 2012 venituri brute de 2 miliarde dolari, potrivit celor mai recente date disponibile.

Reprezentanţii Rosneft susţin că diviziile din străinătate au fost înfiinţate de foştii proprietari şi urmează să fie lichidate odată cu expirarea contractelor acestora.

Altă persoană aflată pe lista sancţiunilor este Ghenadi Timcenko, co-fondator al Gunvor, companie de tranzacţii cu petrol în care ar avea investiţii Putin, susţin oficialii americani. Gunvor nu figurează pe lista sancţiunilor şi a negat acuzaţiile.

Fost oficial al Ministerului Comerţului în URSS, Timcenko l-a întâlnit pe Putin în anii '90, iar apoi a sponsorizat clubul de judo unde Vladimir Putin a fost preşedinte de onoare.

După ce, în 2003, Putin a obţinut controlul asupra grupului Yukos Oil al oponentului politic Mihail Hodorkovski, majoritatea activelor a trecut la Rosneft, care şi-a cedat o parte dintre contractele de tranzacţionare către Gunvor. Astfel, Gunvor a devenit una dintre cele mai mare companii de comercializare a petrolului din Rusia.

Timcenko şi-a vândut participaţia de 44% la Gunvor partenerului său suedez Torbjorn Tornqvist pe 19 martie, cu o zi înainte să fie inclus pe lista sancţiunilor. Timcenko are o avere netă de 7,9 miliarde dolari, potrivit indicelui miliardarilor realizat de Bloomberg, şi are o proprietate în Geneva.

Timcenko deţine sau controlează cel puţin 10 companii prin Volga Group.

Grupul Gazprom (al cărui director general Aleksei Miller este considerat un apropiat al lui Putin) are active de 14 miliarde dolari printr-o divizie olandeză cu doar 14 angajaţi. Miller şi Gazprom nu figurează pe lista sancţiunilor SUA.

Şi ucrainenii apropiaţi Rusiei deţin active în paradisuri fiscale. Miliardarul Dmitri Firtaş şi-a construit averea prin comerţ cu gaze între Gazprom şi Ucraina, via compania elveţiană RosUkrEnergo, pe care o deţine parţial. Firtaş a fost arestat în martie, în Viena, fiind acuzat că ar fi mituit oficiali indieni ca să obţină acces la minele de titan din această ţară.

Oleksandr Ianukovici, fiul preşedintelui demis Viktor Ianukovici, deţine în Elveţia o companie de comerţ cu mărfuri, printr-o divizie a unui holding olandez. În februarie, poliţia elveţiană a confiscat documente de la birourile firmei din Geneva, într-o investigaţie de spălare de bani.

Viktor Ianukovici şi fiul lui sunt pe lista sancţiunilor UE. Autorităţile de la Geneva au hotărât blocarea tuturor activelor lui Viktor Ianukovici şi a anturajului său din Elveţia.