BNR a crescut dobânda la 6,75%, în ton cu estimările analiştilor

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, în şedinţa de ieri, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75% pe an, de la 6,25% pe an, adică o creştere de 0,5%, în ton cu aşteptările analiştilor.

Banca Centrală admite că rata anuală a inflaţiei, ce în septembrie a ajuns la 15,88%, a crescut peste nivelul prognozat, în principal sub influenţa continuării scumpirii alimentelor procesate şi a energiei electrice, contrabalansată doar parţial de ieftinirea combustibililor.

Oficialii băncii se aşteaptă ca inflaţia să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în primul semestru din 2024 şi se accentuează ulterior, rămânând totuşi la capătul orizontului proiecţiei uşor deasupra intervalului ţintei. Începând cu 2013, ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% ±1 punct procentual.

Analistul economic Aurelian Dochia ne-a declarat: "Decizia băncii centrale era aşteptată, iar motivul principal este inflaţia ridicată. În plus, trebuie să observăm că, în afara câtorva excepţii cum ar fi Banca Japoniei, în aceeaşi direcţie merg băncile centrale cam peste tot în Europa şi în lume. În opinia mea, inflaţia ridicată la care asistăm acum în România şi în alte părţi, probabil că nu va fi temperată foarte repede de politicile băncilor centrale. Creşterile de dobânzi ale băncilor nu au suficientă forţă pentru a tempera inflaţia. Iar asta se întâmplă pentru că, în mare măsură, o bună parte a puseului inflaţionist vine din zona energiei, unde există factori care nu sunt prea sensibili la schimbările de dobândă. Prin urmare, consider că în continuare prognozele pe care le face banca noastră centrală precum şi alte bănci din lume trebuie luate cu foarte mari rezerve, pentru că oricând pot apărea evoluţii care să schimbe în bine sau în rău perspectiva pe care o putem desena acum".

Domnia sa a adăugat: "Misiunea băncii centrale este să ia măsuri când inflaţia ajunge la niveluri ridicate şi face lucrul acesta. Dar, precum toate băncile, încearcă să acţioneze temperat, aşa încât să nu împiedice în mod nejustificat economia. Iar până acum, cred că la noi lucrurile au mers destul de bine, pentru că deşi avem de la începutul anului o creştere foarte mare a dobânzilor, vedem că economia a avansat bine. De exemplu, media de creştere a consumului este undeva la 5% anul acesta, ceea ce înseamnă că încă nu au început să apară elemente negative în economie ca urmare a politicii băncii centrale (...). În opinia mea, în continuare evoluţia din România, atât pentru inflaţie cât şi pentru creşterea economică, va depinde foarte mult de ce se întâmplă în afară, în primul rând în Europa".

Conform raportului publicat ieri de BNR, deciziile Consiliului urmăresc ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, precum şi stimularea economisirii prin creşterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. "În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", se menţionează în comunicat.

• "Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele al treilea şi al patrulea din 2022", conform BNR

Potrivit documentului, noile date statistice reconfirmă creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul la doilea din 2022, dar în încetinire considerabilă faţă de trimestrul precedent, la 1,8%, de la 5,3% în primele trei luni ale anului. De asemenea, se reconfirmă decelerarea uşoară a creşterii anuale a PIB în trimestrul al doilea, la 5,1%, de la 6,4% în primul trimestru, însă în condiţiile unei structuri modificate a cererii agregate.

"Cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrele al treilea şi al patrulea din 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, PIB îşi va mări însă probabil considerabil avansul în trimestrul al treilea, pe fondul unui efect de bază, dar în condiţiile decelerării creşterii consumului privat", se arată în comunicatul băncii.

Tot ieri, Consiliul BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75% pe an, de la 7,25% pe an, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75% pe an, de la 5,25%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, s-a hotărât menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La şedinţa anterioară, BNR a surprins oarecum piaţa, cu o creştere de 0,75%, peste estimări. Anterior, banca centrală urcase rata dobânzii cu 0,75%, respectiv 1%, în încercarea de a domoli inflaţia, care în trimestrul al doilea a depăşit 15% în dinamică anuală. Ieri, a fost a opta şi ultima şedinţă de politică monetară a băncii centrale din acest an.