BNR a majorat prognoza pentru inflaţie

Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza pentru inflaţie pentru trimestrul al patrulea al acestui an la 7,5%, de la 7,1% cât estima anterior, şi la 4,4% pentru ultimul trimestru al anului viitor, de la 4,1%, conform datelor expuse ieri de guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei de prezentare a "Raportului trimestrial asupra inflaţiei, august 2023".

Guvernatorul BNR a afirmat: "Scenariul de bază a fost construit conform legislaţiei în vigoare şi a datelor pe care le avem la momentul realizării proiecţiei. Adică raportul s-a discutat mai întâi în Comitetul de politică monetară şi apoi în Consiliu. Deci cu vreo trei - patru săptămâni în urmă. Acelea sunt datele pe care le-am introdus în model, pentru că prognoza se bazează pe un model macroeconomic european, sofisticat, modern. Nu putem să introducem zece variante acolo. Acesta este scenariul de bază. Cel mult mai puteam să facem două-trei scenarii alternative. Scenariul de bază se face cu datele certe pe care le avem, le introducem în model şi aşa a ieşit. În comunicatul nostru am precizat acest lucru, poate cu o terminologie uşor prea tehnică".

Mugur Isărescu a adăugat: "Am văzut că s-a citit total eronat, că am avertizat sau atenţionat Guvernul. Nu este nicio atenţionare a Guvernului şi fac această precizare să nu facem ştiri din ştiri. Acolo am vorbit despre incertitudini la adresa prognozei, deci la adresa acestui scenariu de bază. Nu am spus noi că atenţionăm Guvernul că dacă majorează impozitele creşte inflaţia. Nici nu este adevărat acest lucru, per general. Numai majorarea unor impozite duce la creşterea inflaţiei, anume cele directe, pe consum - accizele şi TVA-ul. Majorarea impozitelor pe venit, de exemplu, poate să aibă chiar efect contrar. Este mai greu de calculat - creşterea impozitării pe venituri duce la scăderea cererii agregate. Creşte impozitarea pe venituri, oamenii câştigă mai puţin, scade cererea agregată. Şi astfel s-ar putea chiar să scadă preţurile".

Potrivit prezentării guvernatorului, scenariul de bază privind traiectoria inflaţiei a fost construit pe baza legislaţiei în vigoare la momentul realizării proiecţiei fără să includă impactul măsurilor de consolidare fiscală discutate recent de autorităţi. Conform ultimelor date ale Institutului Naţionale de Statistică, în iunie, inflaţia a fost de 10,3% în dinamică anuală, faţă de 10,6% în luna precedentă.

Isărescu a mai afirmat că, în perioada următoare, este posibil ca inflaţia mai ridicată din ţara noastră să fie determinată, cel puţin parţial şi de sectorul serviciilor. "Pe măsură ce salariile cresc, preţurile serviciilor ce conţin foarte multe salarii tind să crească, mai ales în ţările care au convergenţă, adică care din punctul de vedere al nivelului de trai se apropie de ţările dezvoltate", a afirmat guvernatorul.

Domnia sa a continuat: "Pe piaţa muncii avem condiţii relativ tensionate, iar această lipsă relativă de forţă de muncă continuă să ofere angajaţilor o mare mare forţă de negociere. Dar acest lucru nu se întâmplă numai în România. Recent am fost la un seminar internaţional la Dubrovnik, organizat cu sprijinul FMI, iar un mesaj al unui specialist al Fondului a fost să ne pregătim de o inflaţie corelată cu creşterea costurilor salariale. Este o inflaţie destul de periculoasă pentru că nu o combaţi uşor. Acesta este un uşor avertisment legat de evoluţia viitoare a preţurilor, nu numai în România, ci în Europa, în general".

Legat de dinamica economiei ţării noastre, guvernatorul a punctat că se înregistrează o temperare a creşterii în primul trimestru, ceea ce ajută din punct de vedere al inflaţiei.

"Este foarte greu să faci ce am făcut noi anul trecut, adică să scazi inflaţia fără să creezi recesiune. Este un balans dificil de realizat, până acum ne-a ieşit, însă acest lucru a însemnat o prelungire a excedentului de cerere", a spus Isărescu. "Avem creştere economică însă slăbită semnificativ pentru acest an, comparativ cu ce credeam la începutul anului (...). Consum mai mic, economisiri mai mari, ceea ce ne ajută în privinţa temperării inflaţiei. Dar rămâne să vedem care sunt factorii care vor continua să contribuie la creşterea economică".

Conform guvernatorului, atragerea fondurilor europene este esenţială pentru creşterea economică a ţării noastre.

"Ţara are nevoie de creştere economică şi credem că parcursul solid al investiţiilor poate să fie soluţia pentru asigurarea creşterii economice. Deci o creştere economică bazată mai puţin pe creşterea consumului şi mai mult pe investiţii. Continuare ei este însă condiţionată, în bună măsură, de valorificarea resurselor financiare europene, cu alte cuvinte de îndeplinirea programului cu Uniunea Europeană - atragerea banilor europeni este esenţială. Ne ajută şi din punctul de vedere al inflaţiei şi din punctul de vedere al finanţării deficitului de cont curent, pentru că o bună parte din finanţarea deficitului de cont curent se face din banii europeni", a afirmat Mugur Isărescu.