BNR:  "Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării uşoare a inflaţiei în următoarele luni"

Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării uşoare a inflaţiei în următoarele luni, reiese din minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 5 aprilie 2017.

Documentul publicat pe site-ul BNR arată: "În discuţiile privind evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au observat ca actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării uşoare a inflaţiei în următoarele luni. Se reconfirmă, totodată, rămânerea ratei anuale anticipate a inflaţiei semnificativ sub limita de jos a intervalului ţintei în luna iunie 2017, la un nivel doar marginal superior celui prognozat anterior, reflectând revizuirea în sens ascendent a dinamicii probabile a preţurilor LFO, şi, în sens opus, a ritmului anticipat de creştere a preţurilor combustibililor".

Membrii Consiliului de Administraţie al BNR consideră, totuşi, că perspectiva imediată a inflaţiei este compatibilă cu traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2017.

"Această traiectorie reintră în interiorul intervalului de variaţie al ţintei în trimestrul IV 2017 - plasându-se la 1,7% în decembrie -, pentru ca în 2018 să urce în jumătatea superioară a intervalului şi să tindă apoi spre limita lui de sus, pe fondul epuizării efectelor one-off ale reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte, accize şi taxe nefiscale şi al intensificării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor unitare salariale", precizează minuta şedinţei de politică monetară.

Membrii Consiliului s-au referit în primele intervenţii la evoluţia recentă a inflaţiei.

Potrivit documentului, s-a arătat că rata anuală a inflaţiei a reintrat în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2017 şi a crescut apoi în februarie la 0,2 la sută, marginal peste nivelul prognozat. Pe lângă efectul de bază asociat reducerii cotei standard a TVA la 20 la sută, evoluţia a reflectat impactul revenirii în devans a dinamicii anuale a preţurilor LFO la valori pozitive, pe fondul condiţiilor climaterice nefavorabile ce au prevalat la nivel european în debutul acestui an. Influenţe opuse, dar de dimensiuni inferioare, au exercitat reducerea cotei standard a TVA la 19 la sută şi eliminarea supraaccizei la combustibili, începând cu 1 ianuarie 2017, precum şi eliminarea taxelor nefiscale în luna februarie, afectând prioritar dinamica preţurilor administrate.

În ceea ce priveşte componenta de bază a inflaţiei, membrii Consiliului au remarcat că, în timp ce rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit, conform prognozei, la 0,91 la sută în februarie, aceeaşi măsură a inflaţiei de bază, calculată prin eliminarea impactului reducerii cotei standard a TVA, şi-a continuat scăderea observată începând cu noiembrie 2016, ajungând în februarie la 1,09 la sută, de la 1,21 la sută în decembrie 2016. S-a observat că reducerile tarifelor poliţelor RCA operate în intervalul noiembrie 2016 - ianuarie 2017 explică doar în parte această decelerare, mai ales în condiţiile prezumatei acumulări a presiunilor inflaţioniste ale factorilor fundamentali, în particular a celor decurgând din poziţia ciclică a economiei. S-a considerat că, în contextul dat, o potenţială cauză suplimentară o constituie efectele indirecte întârziate ale preţurilor scăzute din trecut ale petrolului şi ale altor materii prime, manifestate inclusiv pe calea importurilor sporite de bunuri de consum. A fost, de asemenea, avansată şi discutată eventuala scădere a senzitivităţii inflaţiei de bază la deviaţia PIB faţă de nivelul său potenţial.

În acest context, membrii Consiliului s-au referit la accelerarea peste aşteptări consemnată de creşterea economică în trimestrul IV 2016 - la 4,7 la sută, dinamică anuală, de la 4,3 la sută în trimestrul precedent - implicând o probabilă redeschidere, mai amplă decât cea anticipată, a excedentului de cerere agregată. S-a arătat că, spre deosebire de trimestrele anterioare, exportul net a deţinut în acest interval principalul rol în creşterea ritmului activităţii economice, iar cererea internă pe cel secund. S-a remarcat, totodată, contribuţia mult crescută adusă de variaţia stocurilor la dinamica anuală a PIB, de natură să contrabalanseze scăderea aportului consumului privat şi al consumului administraţiei publice, precum şi intrarea în teritoriul negativ a contribuţiei formării brute de capital fix, în principal ca urmare a declinului construcţiilor inginereşti. S-a observat, de asemenea, că, din perspectiva formării PIB, determinanţii accelerării creşterii economice au fost serviciile şi impozitele nete pe produs, contribuţia sectorului serviciilor la dinamica anuală a PIB consolidându-şi astfel poziţia dominantă.

Minuta precizează: "Membrii Consiliului au remarcat că, pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8 la sută, reprezentând cel mai înalt ritm din perioada post-criză. Evoluţia a fost însă însoţită de majorarea deficitului bugetar la 2,4 la sută din PIB, de la 1,4 la sută din PIB în anul anterior, precum şi de adâncirea deficitului de cont curent la 2,3 la sută din PIB, de la 1,2 la sută în 2015. S-a observat în acest context creşterea «deficitelor gemene», dar şi faptul că finanţarea deficitului de cont curent este asigurată integral din investiţii străine directe şi fonduri europene.

În discuţiile referitoare la evoluţiile de pe piaţa muncii, s-a arătat că efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat uşor creşterea în trimestrul IV, iar rata şomajului a continuat să scadă, atingând în ianuarie 2017 un nou minim istoric. Membrii Consiliului au remarcat penuria tot mai evidentă de forţă de muncă cu care se confruntă angajatorii din anumite sectoare de activitate, menţionând şi intenţiile solide de angajare relevate pentru perioada următoare de unele sondaje de specialitate. S-a observat, totodată, că dinamica anuală a câştigului salarial mediu net pe economie s-a reaccelerat sensibil în ianuarie 2017, după relativa temperare pe care a consemnat-o în trimestrul IV 2016 inclusiv pe seama efectului de bază asociat evoluţiei salariilor din sectorul bugetar. Şi ritmul anual de creştere a costurilor salariale unitare din industrie s-a majorat în prima lună a anului - în condiţiile în care plusul de dinamică a productivităţii a fost considerabil depăşit de cel al costurilor cu forţa de muncă -, prelungirea acestei tendinţe fiind de examinat inclusiv din perspectiva competitivităţii prin preţ a exporturilor româneşti. S-a arătat însă de către unii membri ai Consiliului că tendinţa de creştere a salariilor ar putea contribui la reducerea emigraţiei în zona puţin calificată şi în cea înalt calificată. De asemenea, unii membri ai Consiliului au menţionat că în perioada 2012 - 2017 au fost create circa 700 de mii de noi locuri de muncă, în mare majoritate în sectorul privat, inclusiv prin potenţiale schimbări în structura producţiei, implicit prin realocări de forţă de muncă între sectoarele economiei.

Membrii Consiliului au analizat apoi condiţiile monetare reale. S-a apreciat că acestea şi-au păstrat caracterul acomodativ în trimestrul I 2017, în condiţiile creşterii cursului de schimb al leului şi a ratei anuale a inflaţiei, concomitent cu menţinerea cvasi-constantă a randamentului mediu al depozitelor noi la termen, dar şi cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii la creditele noi în primele două luni ale anului."

A fost evidenţiată, de asemenea, accelerarea de dinamică înregistrată de creditul acordat sectorului privat în luna februarie, în principal pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăţilor nefinanciare. Creditele noi pentru consum şi-au încetinit însă creşterea, posibil şi ca urmare a înăspririi standardelor de creditare aferente acestui segment.

Potrivit documentului, s-a subliniat că în condiţiile în care componenta în lei şi-a continuat creşterea alertă, iar cea în valută şi-a atenuat marginal declinul în termeni anuali, ponderea în total a creditului în lei a urcat în februarie la 57,7 la sută. Această evoluţie certifică îmbunătăţirea transmisiei politicii monetare şi contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare şi, în general, la creşterea robusteţii economiei. Unii membri ai Consiliului au remarcat că evoluţia creditării în ansamblu nu este îngrijorătoare, iar în cazul în care pe unele segmente ale creditării se vor observa dezechilibre, va fi analizată oportunitatea aplicării unor măsuri macroprudenţiale.

Membrii Consiliului au remarcat apoi faptul că perspectiva imediată a inflaţiei CORE2 ajustat este aproape neschimbată, chiar şi în contextul reconfirmării previziunilor privind creşterile trimestriale ale PIB din prima parte a anului 2017, implicând, în condiţiile accelerării peste aşteptări a creşterii economice în trimestrul IV 2016, o expansiune mai alertă a excedentului de cerere agregată pe orizontul scurt de timp. S-a observat totodată că, în raport cu trimestrul IV 2016, creşterea economică este aşteptată să decelereze în termeni anuali în semestrul I, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Din perspectiva evoluţiilor recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată, principalul determinant al creşterii economice în trimestrul I 2017 se prefigurează a fi cererea de consum, secondată de revenirea contribuţiei exportului net, în timp ce contribuţia formării brute de capital fix ar putea rămâne negativă, dar în scădere faţă de trimestrul anterior.

În evaluarea membrilor Consiliului, actualul context sporeşte incertitudinile şi riscurile în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflaţiei, dată fiind şi natura revizuirilor suferite de previziunile pe termen scurt ale inflaţiei şi ale creşterii economice, inclusiv în condiţiile unei scăderi a senzitivităţii inflaţiei de bază la deviaţia PIB faţă de nivelul său potenţial.

În minută se mai arată: "S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potenţiala conduită viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri şi de structura probabilă a cheltuielilor publice. Membrii Consiliului au subliniat, de asemenea, riscuri similare ca sens ce rezultă din tendinţa de ameliorare a balanţei riscurilor la adresa perspectivei creşterii economice globale şi din zona euro/UE, în condiţiile continuării redresării economiilor dezvoltate şi ale revigorării comerţului global, precum şi ale îmbunătăţirii perspectivei economiilor emergente majore, inclusiv ca urmare a creşterii cererii de materii prime şi a preţurilor acestora. Relevante au fost considerate însă şi riscuri de sens opus decurgând din potenţiala implementare a unor măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3 la sută din PIB, precum şi din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbţiei fondurilor europene în contextul noului cadru financiar multianual al UE. Unii membri ai Consiliului au semnalat, de asemenea, riscuri în sens descendent la adresa creşterii economice şi a inflaţiei din zona euro şi pe plan global, generate de calendarul electoral din zona euro, negocierile pentru Brexit şi de incertitudinile legate de perspectiva arhitecturii UE pe termen lung. Acestora li se alătură riscuri similare induse de caracterul unor politici economice potenţial implementate de noua administraţie a SUA şi de tensiunile geopolitice. Preţul la ţiţei nu este clar ce tendinţă va urma, au observat unii membri ai Consiliului.

În opinia membrilor Consiliului, riscuri în ambele sensuri semnificative continuă să genereze şi acţiunea factorilor pe partea ofertei, o eventuală abatere a acesteia de la coordonatele anticipate nefiind însă de natură a afecta durabil anticipaţiile pe termen mediu. Pe orizontul apropiat de timp, ele au ca principală sursă incertitudinile sporite privind ajustările viitoare ale preţurilor administrate - cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieţei energiei -, dar şi perspectiva preţului internaţional al petrolului şi a preţurilor LFO. Au fost, de asemenea, menţionate potenţialele riscuri la adresa cursului de schimb induse, pe de o parte, de conduita curentă şi viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, şi, pe de altă parte, de evoluţiile de pe pieţele financiare internaţionale şi din regiune, influenţate major de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale relevante. În acest context, s-a subliniat de către mai mulţi membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilităţii macroeconomice şi a consolidării economiei; s-a exprimat de asemenea opinia că politica monetară nu poate să echilibreze sau să contrabalanseze slăbiciuni în alte domenii, fără ca o asemenea abordare să conducă la un mix suboptimal de politici".

Unii membri ai Consiliului consideră că pe termen scurt, ţara noastră are creştere economică mare, inflaţie ţinută sub control, şomaj scăzut, şi stabilitate financiară. Pe termen lung, perspectivele de convergenţă cu zona euro rămân plauzibile, cu condiţia creşterii stocului de capital şi dezvoltării infrastructurii. Pe termen mediu, însă, există unele incertitudini legate de riscurile fiscale, în principal, pe fondul creşterii deficitului în ani de creştere economică peste potenţial, precizează documentul BNR.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în 5 aprilie, să menţină rata dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută la 10% şi pentru pasivele în lei la 8%.

La şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR au participat: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.