English
Există două riscuri de natură severă pentru ţara noastră, respectiv creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva finanţării deficitului bugetar, semnalează Banca Naţională a României (BNR), în raportul semestrial asupra stabilităţii financiare, publicat ieri. Banca centrală arată, totuşi, că această criză generată de pandemie poate reprezenta şi o ocazie pentru implementarea unor măsuri structurale care să poziţioneze România într-o nouă paradigmă de creştere economică, mai sustenabilă, inovativă şi mai rezilientă la şocuri.
Raportul arată: "Evaluările curente semnalează două riscuri de natură severă asupra stabilităţii financiare din România: (i) creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, respectiv (ii) deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar.
Un al treilea element de impact asupra stabilităţii financiare se situează la nivel ridicat: riscul privind cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar. Alte două riscuri sunt de intensitate moderată şi privesc (i) nerambursarea creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi (ii) accesul la finanţare a economiei reale.
Toate cele cinci riscuri sistemice menţionate au asociată o perspectivă de creştere în intervalul următor".
Potrivit BNR, la nivel global, aşteptările privind evoluţiile economice şi riscurile la adresa stabilităţii macrofinanciare au înregistrat o corecţie semnificativă comparativ cu evaluările anterioare, iar nivelul mare de incertitudine privind dinamica viitoare a economiilor a determinat turbulenţe semnificative pe pieţele financiare internaţionale şi o înăsprire temporară a condiţiilor financiare, dar şi fenomene de tip flight to safety şi de retragere a lichidităţii, în special de pe pieţele de finanţare pe termen scurt şi în special pentru pieţele emergente precum România.
BNR mai arată că menţinerea la nivel internaţional, pe o perioadă mai îndelungată, a condiţiilor monetare laxe, poate amplifica vulnerabilităţile deja existente, în special cele privind gradul ridicat de îndatorare privat şi public care se manifestă în numeroase ţări.
În ceea ce priveşte al doilea risc sistemic sever, ce ţine de deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv din perspectiva structurii şi a costului de finanţare a deficitului bugetar, BNR arată că implementarea în România a unor politici fiscale şi de venituri expansive într-o perioadă de avans economic a condus la deteriorarea soldului bugetar şi a deficitului de cont curent, iar colectarea deficitară a veniturilor bugetare şi ponderea ridicată a cheltuielilor rigide în veniturile fiscale reprezintă vulnerabilităţi structurale ce vor îngreuna procesul de consolidare fiscală pe care-l va efectua România după deficitul bugetar mare din acest an.
BNR spune în raport că "acoperirea necesarului de finanţare privind cheltuielile statului este una dintre cele mai mari provocări ale anului 2020" în condiţiile în care Consiliul Fiscal estimează o potenţială majorare a necesarului de finanţare până la 144 miliarde lei - faţă de 119 miliarde de lei previziunile bugetare -, respectiv 14,3 la sută din PIB, având în vedere probabilitatea ridicată a materializării unei contracţii a activităţii economice mai severe faţă de previziunile bugetare, subestimarea anumitor cheltuieli pentru programele de susţinere a economiei, cât şi posibilitatea încasării unor venituri fiscale sub nivelul prognozat.
Pentru o redresare cât mai rapidă din criza actuală, arată banca centrală, este esenţial ca instituţiile de credit să îşi poată îndeplini adecvat rolul de a finanţa firmele, populaţia şi sectorul guvernamental.
"Trecând la categoria riscurilor de intensitate moderată enunţate în Harta riscurilor, se evidenţiază pericolul majorării ratei de nerambursare ai împrumuturilor acordate sectorului neguvernamental. În noul context economic, influenţat de gestionarea efectelor pandemiei, este de aşteptat ca indicatorii relevanţi pentru calitatea activelor să îşi tempereze convergenţa către categoriile de risc redus şi chiar să îşi reia trendul spre grupe de risc mai ridicat atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât şi pe cel al populaţiei, asemănător evoluţiei care se estimează pentru întregul sector bancar european", mai spune BNR.
Raportul mai adaugă: "În cazul companiilor, într-o primă etapă, presiunile cele mai ridicate ca urmare a impactului pandemiei se resimt la nivelul lichidităţii acestora, în condiţiile în care veniturile pot înregistra ajustări importante. La finalul primei jumătăţi a anului 2019, lichiditatea firmelor se situa la un nivel relativ confortabil şi a înregistrat o uşoară îmbunătăţire în ultimul an. Indicatorul de lichiditate generală, care arată capacitatea firmelor de a acoperii datoriile curente din activele circulante, s-a majorat de la 107,9 la sută în iunie 2018 la 112,3 la sută în iunie 2019. Utilizând cele mai lichide active (fără stocuri şi fără creanţe), firmele au, în medie, capacitatea de a îşi continua activitatea pentru un interval de 34 de zile. În lipsa unui management adecvat al lichidităţii la nivelul companiilor, dificultăţile înregistrate pe acest palier se pot translata în probleme de solvabilitate. Aceste evoluţii pot fi amplificate de faptul că, într-o proporţie majoritară, datoriile firmelor din România au scadenţa pe termen scurt (64 la sută din total, iunie 2019), dar şi de numărul important de companii cu valori ale capitalurilor proprii sub limita reglementată".
• Cadrul economic post-pandemie este marcat de incertitudine
În ceea ce priveşte economia post-pandemie, BNR arată că cadrul economic post-Covid19 este marcat de incertitudine, iar perioada de revenire va fi caracterizată de costuri atât la nivel public (prin creşterea cheltuielilor, cu impact asupra deficitului bugetar), cât şi la nivel privat (prin activităţi economice diminuate şi venituri reduse).
În cazul României, revenirea economiei după criza medicală va depinde şi de modul în care vor fi soluţionate vulnerabilităţile structurale existente, mai spun specialiştii băncii centrale.
Raportul arată: "O vulnerabilitate structurală semnificativă constă în disciplina financiară laxă a companiilor din România. Aceasta se caracterizează, pe de o parte, printr-o valoare relativ ridicată a restanţelor la plată în economie şi, pe altă parte, printr-o pondere semnificativă a companiilor cu un nivel al capitalului sub valoarea minimă prevăzută de cadrul legal, necesarul acestora de recapitalizare fiind într-un cuantum semnificativ de aproape 34 miliarde euro.
Altă provocare structurală se referă la necesitatea evitării capcanei venitului mediu, prin căutarea de soluţii privind majorarea valorii adăugate produse în economie, inclusiv prin stimularea inovaţiei. Problema demografică şi inegalităţile din societate necesită la rândul lor soluţii pentru ca potenţialul de creştere economică să fie fructificat. În acest sens, mai amintim şi necesitatea ca rolul băncilor în finanţarea economiei să crească, dar în mod prudent, intermedierea financiară din România fiind pe ultimul loc în UE".
Crizele economice generate de epidemii au reprezentat până în prezent momente de răscruce pentru noi dezvoltări tehnologice, sociale şi economice, mai spune BNR, care arată că în cazul epidemiei SARS, utilizarea plăţilor digitale a înregistrat o creştere substanţială în China, marcând punctul de plecare pentru o economie digitalizată. Premisele unei astfel de creşteri au fost asigurate de o îmbunătăţire a infrastructurii de internet şi a accesului la serviciile bancare etc., se mai arată în raport.
"În cazul pandemiei curente, măsurile severe impuse de gradul ridicat de răspândire au redus interacţiunea umană la minimum, iar utilizarea serviciilor digitale, inclusiv în domeniul financiar, a crescut semnificativ. Supravieţuirea multor firme a depins de capacitatea acestora de digitalizare a serviciilor oferite, comerţul online a crescut dramatic, iar acesta a grăbit şi dezvoltarea de soluţii digitale pentru serviciile financiare oferite de către sistemul financiar tradiţional. Aceste modificări sunt foarte probabil să schimbe permanent comportamentul de consum, în special în rândul generaţiilor tinere, cu efecte benefice pe termen lung asupra bunăstării", notează raportul.
Potrivit BNR, firmele din sectorul knowledge intensive services şi high tech deţin numai 8 la sută din creditarea bancară (martie 2020), dar au o sănătate financiară peste media ansamblului companiilor nefinanciare, ceea ce ar indica necesitatea unei orientări mai ample a instituţiilor de credit către aceste domenii.
BNR mai spune: "Rentabilitatea utilizării activelor este superioară celei de la nivel agregat, în timp ce gradul de îndatorare este mai redus. Poziţia de lichiditate supraunitară este susţinută şi de o capacitate mai bună de recuperare a creanţelor, ceea ce s-a reflectat şi într-o posibilitate peste media sistemului de a acoperi cheltuielile operaţionale zilnice în ipoteza unor şocuri de lichiditate (163 de zile pentru high-tech, respectiv 214 zile în cazul knowledge intensive services, comparativ cu 133 de zile la nivel agregat).
Instituţiile financiare tradiţionale s-au îndreptat într-o mai mare măsură în această perioadă către soluţii digitale, însă această abordare nu este lipsită de provocări, precum creşterea riscului la atacuri cibernetice. Instituţiile care nu au realizat anterior acestui moment dezvoltări ale sistemelor informatice sunt, probabil, cele care vor înregistra în această perioadă şi cele mai mari costuri. Analiza instituţiilor de credit din EU mai puţin importante207 a arătat că adoptarea de soluţii digitale pentru serviciile financiare poate contribui în timp la reducerea semnificativă a costurilor şi îmbunătăţi profitabilitatea".
Totodată, sectorul Fintech se afla în plin proces de expansiune înainte de apariţia pandemiei COVID-19, deşi inegal atât la nivelul ţărilor, cât şi a tipurilor de tehnologii, servicii şi produse financiare, mai arată banca naţională.
"Criza actuală este de aşteptat să grăbească dezvoltarea sectorului şi chiar să conducă la o integrare mai rapidă a acestuia cu sistemul financiar tradiţional. La nivel european, se doreşte dezvoltarea unei noi strategii digitale în domeniul financiar, respectiv a unui nou plan de acţiune. Un segment aparte care ar putea lua amploare în contextul COVID-19 este cel al dezvoltărilor de metode alternative de plată, precum monedele stabile, existând în acest moment o serie de proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare. Aceste mijloace de plată pot genera, însă, şi riscuri noi pe fondul lipsei unui cadru de reglementare, supraveghere şi monitorizare a acestora. De asemenea, este necesar ca planul de politici şi măsuri îndreptate către combaterea efectelor economice generate de pandemie să încorporeze elemente legate de schimbările climatice (conceptul de green recovery). Această perspectivă este importantă având în vedere că schimbările climatice (de ex. evenimente meteo extreme) sunt de aşteptat să aibă un impact de o magnitudine ridicată asupra economiilor. Aceste provocări reclamă o implicare activă din parte autorităţilor, prin folosirea unor instrumente adecvate de natură fiscală sau monetară, astfel încât persistenţa şi intensitatea şocurilor produse de schimbările climatice să fie una cât mai redusă. Totodată, această probleme necesită o colaborare la nivel internaţional, însoţită de bugetarea adecvată la nivel naţional", mai notează banca centrală.
În cazul României, o strategie de prevenire a dezechilibrelor produse de schimbările climatice ar contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor, comparativ cu situaţia aplicării unor măsuri de combatere a efectelor (cum ar fi despăgubirea producătorilor agricoli afectaţi de secetă). În acest context, o serie de măsuri ar putea fi în direcţia: (i) încurajării infrastructurii inteligente din punct de vedere climatic, (ii) dezvoltării şi adoptării tehnologiilor inteligente din punct de vedere climatic, (iii) sprijinirii adaptării la schimbările climatice, (iv) evitării investiţiilor în sectoarele cu emisii ridicate de carbon.
În plus, mai spune BNR, activităţile care produc emisii ridicate de carbon ar trebui taxate corespunzător, inclusiv prin eliminarea subvenţiilor acordate, iar o condiţionalitate pentru sprijinirea prin alte forme a acestora (inclusiv creditare) ar putea fi făcută pe baza unui angajament de reducere a emisiilor din partea acestora şi asigurarea unei tranziţii echitabile.
Un alt domeniu de importanţă strategică pentru economia Românei este cel agroalimentar, arată raportul. Evoluţiile care au fost înregistrate de acest sector în ultima perioadă, precum adâncirea deficitului comercial şi provocările la adresa lanţurilor de producţie care s-au materializat în contextul declanşării pandemiei COVID-19, au subliniat necesitatea alocării de resurse pentru dezvoltarea sustenabilă a acestui sector, inclusiv cu obiectivul asigurării securităţii alimentare.
"Importanţa alocată tehnologizării la nivel european se regăseşte şi în cazul sectorului agroalimentar, fiind alocate fonduri semnificative pentru implementare. Având în vedere decalajele înregistrate de România faţă de media europeană: ultimul loc în clasamentul european în domeniul inovaţiei (inclusiv în agricultură) , fragmentarea pronunţată a terenurilor agricole şi provocările care vor fi generate de schimbările climatice, beneficiile acestei viziuni europene sunt importante în cazul României. În plus, introducerea tehnologiilor digitale în agricultură şi industria alimentară sunt facilitate de: infrastructura de telecomunicaţii, numeroşi specialişti IT, acces bun la internet, o atitudine în general favorabilă a firmelor şi populaţiei în preluarea tehnologiilor digitale etc.", ses spune în raport.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
