BNR nu a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară, în luna iunie

Banca Naţională a României (BNR) nu a mai cumpărat titluri de stat în lei de pe piaţa secundară în luna iunie, după achiziţiile în valoare de 36,6 milioane de lei din luna mai, potrivit raportul statistic publicat de către banca centrală. Operaţiunile de cumpărare ale BNR sunt în general operate pentru a reduce din volatilitatea yield-urilor la titlurile suverane în lei, în condiţiile în care investitorii îşi reduc la nivel local şi global expunerea pe obligaţiuni suverane, împingând în sus costurile de finanţare.

În iunie, lipsa de la cumpărare a BNR s-a văzut în piaţă în condiţiile în care costul de finanţare cu scadenţa 10 ani din piaţa secundară (RO10Y) al Guvernului a urcat de la 7,82% la începutul lunii la 9,4% în data de 22 iunie, de unde a coborât începând cu ziua următoare la 8,6% pe fondul fluxurilor globale de capital către obligaţiuni odată cu conturarea mai puternică a temerilor privind recesiunea în Europa şi SUA.

Pe lângă cererea slabă de obligaţiuni în lei datorată inflaţiei ridicate şi situaţiei fiscale complicate a ţării noastre, piaţa secundară locală este ilichidă ceea ce face ca un episod moderat de vânzare de titluri în lei să ducă puternic în sus yield-urile suverane.

"Randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadenţele scurte şi medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de «sell-off» pe pieţele de obligaţiuni, antrenat de expectaţiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari faţă de unele pieţe din regiune", se arată în comunicatul cu deciziile Consiliului de Administraţie al BNR de săptămâna trecută.

Totodată, piaţa monetară interbancară încă anticipează cât de lung va fi ciclul de majorare al dobânzilor iniţiat de BNR, fapt evidenţiat de dinamica ascendentă a principalelor cotaţii ale ROBOR. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a declarat la conferinţa de presă ce a urmat şedinţei Consiliului de Administraţie de săptămâna trecută că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.

BNR a majorat dobânda-cheie cu 100 de puncte de bază săptămâna trecută, la un nivel de 4,75%. Majorarea de 1% a dobânzii-cheie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit actualelor evaluări ale BNR, va continua să crească, "cu un ritm vizibil încetinit", până la mijlocul trimestrului trei din acest an (luna august), peste valorile prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.

"Avem următoarea şedinţă în mai puţin de o lună: vom mai recupera (din diferenţialul de dobândă faţă de celelalte ţări din regiune) şi atunci. În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a mai declarat guvernatorul săptămâna trecută.

BNR a redevenit activă în piaţa secundară pentru titluri de stat în lei în luna martie, după o pauză de 11 luni, cumpărând titluri în valoare de 367,3 milioane de lei. Cu achiziţiile din luna mai, BNR a ajuns la un total de aproape 5,9 miliarde de lei în achiziţii de la debutul pandemiei.

Achiziţiile din martie au fost operate pentru debloca practic piaţa primară în condiţiile unei lipse totale de cerere pentru emisiunile prin care se finanţează guvernul, după invazia rusească din Ucraina şi creşterea aversiunii la risc. Totodată, BNR a căutat atunci să aplice presiune descendentă pe costurile de finanţare ale Guvernului după creşterea masivă a randamentelor din debutul anului şi să transmită un semnal de încredere investitorilor.

Curba randamentelor pentru titlurile suverane în lei continuă să fie extrem de aplatizată, ba chiar inversată pe perechea de titluri 2 ani-10 ani, la circa -8 puncte de bază, conform worldgovernmentbonds.com. În regiunea noastră Polonia şi Cehia mai au curbe inversate ale randamentelor, adică dobânzile pe termen scurt au ajuns la niveluri mai ridicate decât cele pe termen lung. O curbă inversată a randamentelor indică în general temeri de recesiune.

La final de 2021, conform raportului anual şi de bilanţ al BNR, banca centrală a înregistrat la categoria titluri de stat în lei titluri în valoare de 4,54 miliarde de lei, în scădere faţă de decembrie 2021 când titlurile se cifrau la o valoare de 4,86 miliarde de lei (respectiv 4,3% din totalul activelor).

• Împrumuturi slabe pentru Ministerul Finanţelor, în luna iunie

Cererea slabă de titluri de stat în lei din piaţă s-a văzut şi în programul de licitaţii al Ministerului Finanţelor, care în luna iunie a reuşit să atragă de pe piaţa primară doar 1,9 miliarde de lei, adică 43% din planificare. În ciuda faptului că bugetul a fost adoptat încă din debutul anului, ceea a oferit vizibilitate băncilor, împrumuturile de la bănci în lei au fost extrem de slabe în acest an în contextul inflaţiei ridicate şi a aversiunii la risc din pieţele de capital.

Împrumuturile slabe în lei din iunie - doar două emisiuni de titluri de stat au fost suprasubscrise, iar alte trei au fost eşuate complet ceea ce arată un interes foarte mic pentru obligaţiunile emise de guvern - au fost compensate de emisiunile de titluri de stat Fidelis, derulate prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB), prin care Ministerul Finanţelor a atras 1,44 miliarde de lei. Acestea duc totalul împrumuturilor pe luna iunie la 3,4 miliarde de lei.

Dificultatea internă de finanţare a deficitului - băncile au şi aşa bilanţurile inundate cu titluri de stat emise în ultimii ani, perioadă în care deficitul a explodat - explică măsurile fiscale de majorare de taxe şi impozite anunţate în urmă cu două săptămâni de Guvern şi liderii coaliţiei de guvernare, despre care analiştii spun că anunţă noi măsuri similare pentru anul 2024. Acestea sunt estimate de Ministerul Finanţelor să aducă 13,4 miliarde de lei la buget în 2023.

Per total, în 2022, guvernul preconiza un necesar de finanţare de 145,4 miliarde de lei. Din această sumă, 77 miliarde de lei reprezintă deficitul bugetar estimat (lipsa de venituri din buget acoperită din împrumuturi), iar sumele pentru refinanţarea datoriei ajung la un estimat de 68,4 miliarde de lei. Costurile de finanţare pentru datoria contractată sunt extrem de relevante în acest an şi în următorii în condiţiile în care România va înregistra deficite bugetare semnificative, de peste 3% din PIB, cel puţin până în 2024, iar necesarul mai mare pentru refinanţare duce în mod evident la majorarea stocului de datorie.

În prezent, guvernul estimează că mai are nevoie de 60 de miliarde de lei pentru acoperirea necesarului brut de finanţare. O parte din acest necesar ar putea fi acoperit printr-o nouă emisiune de datorie pe pieţele externe. Pentru luna iulie, administraţia a planificat împrumuturi de pe piaţa internă în valoare de 4,3 miliarde de lei.

Luna iunie a fost de asemenea lună cu deficit de lichiditate în sistemul bancar, fapt evidenţiat atât de datele BNR cât şi de licitaţiile slabe ale Ministerului de Finanţe. Analiştii anticipează de altfel că sistemul bancar va rămâne în deficit de lichiditate pentru tot restul anului în condiţiile în care BNR s-a angajat să ţină un "control ferm asupra" lichidităţii din piaţă şi pentru a "motiva" băncile să vină către deponenţi cu oferte mai bune de economisire.

Raportul băncii naţionale arată că BNR a injectat în piaţă, în luna mai, prin operaţiuni repo, suma de 2,68 miliarde de lei în medie zilnică, după ce în mai şi aprilie împrumuturile repo de la BNR au fost de 3,48 miliarde de lei în medie zilnică, respectiv 5,54 miliarde. BNR realizează operaţiunile pentru a asigura lichiditatea necesară finanţării în bune condiţii a sectorului public, firmelor şi populaţiei.

Prin facilitatea permanentă de credit Lombard, pe o zi, pusă la dispoziţie de BNR băncilor care nu găsesc bani în piaţa interbancară şi au deficit la sfârşitul zilei, suma împrumutată în iunie a fost de 11,71 miliarde, în uoară scădere de la 12,71 miliarde de lei în luna mai, însă peste cele 9,16 miliarde de lei din luna aprilie. Maximele anterioare pe Lombard, unde dobânda este acum de 5,75% pentru bănci, au fost în octombrie 2020, de 2,32 miliarde de lei, respectiv în aprilie 2020, lună în care împrumuturile de urgenţă acordate de BNR băncilor au fost de 1,64 miliarde de lei, iar cele prin repo de 13,6 miliarde de lei.