BNR: PROGNOZA DE INFLAŢIE PENTRU 2012 - 3,2% Intrăm în Europa cu inflaţia

Nivelul inflaţiei pe care o înregistrează ţara noastră se află aproape de normele europene, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), subliniind că, pentru finalul acestui an, progno-zează o inflaţie de 3,2%. Aceasta va scădea, în 2013, la 3%, iar în prima parte a anului 2014 "se va situa în intervalul ţintit", potrivit guvernatorului BNR.

Domnia sa a precizat că, în conformitate cu aşteptările Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei a coborât sub punctul central al ţintei de 3%, cu o marjă de plus/minus un punct procentual: "În pofida efectului de bază nefavorabil, rata medie anuală prognozată a inflaţiei se va stabiliza la circa 3%, în semestrul al doilea".

Mugur Isărescu a subliniat: "Avem o privire pozitivă asupra inflaţiei, la un nivel în jur de 3%. Nu trebuie să ne apuce bucuria că inflaţia în România este prea scăzută. Ea este scăzută inclusiv datorită deficitului de cerere. (...) Este, într-adevăr, pentru prima oară când România are o inflaţie relativ scăzută, nu este exagerat de scăzută, este în apropierea normelor europene şi trebuie să rămânem în normele europene, pentru că suntem în Europa".

Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 2,4%, în martie 2012, de la 2,6% în luna precedentă şi 3,14% în decembrie 2011, a mai specificat guvernatorul BNR. Domnia sa a adăugat că această rată va creşte spre 3,8%, în septembrie, însă rata medie anuală va ră-mâne la 3%. Rata inflaţiei în aprilie-mai va fi de aproximativ 2%, potrivit viceguvernatorului BNR Cristian Popa.

Factorii care au influenţat pozitiv evoluţia inflaţiei, în primele trei luni ale anului în curs, au fost persis-tenţa deficitului de cerere, manifestarea unor efecte de bază favorabile asociate majorării preţurilor alimentelor şi combustibililor în prima parte a lui 2011 şi menţinerea anticipaţiilor inflaţioniste ale consumatorilor pe o traiectorie des-cendentă. În acelaşi timp, inflaţia a crescut din cauza creşterii cotaţiilor petrolului pe plan internaţional, deprecierii moderate a leului faţă de euro şi faţă de dolar, influenţei negative exercitată asupra preţurilor legumelor şi fructelor de condiţiile meteorologice adverse în primele luni ale anului curent şi intrării în vigoare a unei directive comunitare privind condiţiile de creştere a păsărilor.

Perspectivele pe termen scurt sunt, însă, marcate de fluctuaţiile sensibile ale apetitului pentru risc al investitorilor. Acestea sunt corelate, printre altele, cu modificările aşteptărilor legate de creşterea economică pe plan mondial.

Evoluţiile politice din ţara noastră, suprapuse factorilor prezentaţi, pot amplifica volatilitatea mişcărilor de capital, a menţionat Mugur Isărescu.

Deficitul de cerere rămâne determinantul principal al dezinflaţiei. Printre cauzele care ar putea duce la o abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată se numără volatilitatea fluxurilor de capital adresate noilor state membre ale UE.

• Majorările salariale vor avea un impact marginal asupra inflaţiei

Majorările salariale din sectorul de stat vor avea un impact marginal, de 0,2-0,3%, asupra inflaţiei, potrivit guvernatorului BNR.

Noul Guvern a stabilit cu reprezentanţii delegaţiei FMI ca remuneraţiile bugetarilor să revină la nivelul de dinaintea tăierilor salariale de anul trecut. O primă tranşă, de 8% urmează să fie acordată de la 1 iunie, iar restul de până la 15% - în cursul anului 2012, în octombrie sau noiembrie. Totodată, Executivul a negociat cu FMI ca banii reţinuţi ilegal pensionarilor, drept contribuţii la asigurările sociale de sănătate, să le fie restituiţi în 16 tranşe, corespunzător celor 16 luni anterioare lunii aprilie 2012, în care pensionarii au fost obligaţi să verse la buget aceste sume.

Potrivit viceguvernatorului Cristian Popa, pentru prognoza inflaţiei anuale, BNR a luat în calcul ambele creşteri salariale, precum şi sumele care vor fi acordate în acest an pentru reîntregirea pensiilor, acestea urmând să fie restituite în totalitate până la finalul anului viitor.

• Evoluţiile cursurilor de schimb reflectă o modificare a apetitului pentru risc

Evoluţiile recente ale cursurilor de schimb la nivel regional reflectă o modificare a apetitului pentru risc, a declarat Mugur Isărescu, subliniind că presiunile din partea preţurilor producătorilor interni sunt în scădere, iar cele care vin din preţurile de import ale bunurilor de consum sunt în creştere: "În pofida evoluţiilor curente nefavorabile, operatorii din industrie şi comerţ sunt relativ optimişti în legătură cu activitatea lor viitoare".

Domnia sa a precizat că politica monetară a căpătat mai multă credibilitate şi predictibilitate. Totodată, asistăm la o reluare a cererii de consum, iar vânzările cu amănuntul s-au redresat şi încrederea consumatorilor are un trend ascendent.

Potrivit guvernatorului BNR, leul tinde să se deprecieze, după ce, în urmă cu un an, Banca Centrală făcea tot posibilul ca moneda naţională să nu se aprecieze foarte mult: "Acum 12 luni, BNR se < chinuia > să facă să nu se aprecieze leul, pentru a nu descuraja exporturile, iar acum el tinde să se ducă în extrema cealaltă. (...). Fundamentele interne nu s-au schimbat, dar mişcările de capital sunt evidente. În primăvara anului precedent începuseră din nou intrări de capital, în România şi în alte ţări din Europa răsăriteană. Din toamna acestui an, cu deosebire din poziţia băncilor comerciale mari europene, au loc ieşiri de capital. Influenţează cursul, determină în mare măsură raportul cerere/ofertă pe piaţa valutară şi este sursă, aşa cum s-a văzut în cazul Poloniei, de mare volatilitate".

Mugur Isărescu a mai precizat că evoluţia leului este comparabilă cu cea a monedelor naţionale ale Cehiei, Poloniei şi Ungariei, ţări cu un curs fluctuant, doar că BNR a încercat să evite variaţiile mari de curs, din cauza sensibilităţii acestui subiect în societatea noastră.