BNR prognozează o rată anuală a inflaţiei de 12,5% la finalul lui 2022

Banca Naţională a României (BNR) prognozează o rată anuală a inflaţiei de 12,5% la finalul acestui an şi de 6,7% pentru finalul anului 2023, potrivit datelor prezentate ieri de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în cadrul unei conferinţe de presă. Guvernatorul BNR a spus de asemenea că moneda naţională va rămâne stabilă în raport cu euro în perioada următoare pentru a da încredere şi un sentiment de stabilitate populaţiei.

Isărescu a precizat: "Prognoza nu este frumoasă. La aprilie 2023 ar trebui să expire schemele de sprijin (pentru preţurile la energie). Dacă ele se prelungesc curba inflaţiei va merge în jos şi probabil că se va intra mai devreme în intervalul de variaţie (de 2,5% plus/minus 1%). Este semnificativ peste ceea ce aveam anterior. Accelerarea anticipată a ratei anuale a inflaţiei este previziunea noastră, în condiţiile în care vedem în continuare presiuni din partea costurilor de producţie exacerbate de invazia Rusiei în Ucraina, după care este previzionată o decelerare graduală. Nu mai vedem însă majorări masive de preţuri pentru că la energie preţurile sunt plafonate, pentru că cursul va rămâne în continuare stabil şi pentru că (...) estimăm că nu vom avea un an agricol prost. Inflaţia este mare, să vedem cum ne ocupăm de ea. Ea vine în jos, inclusiv din măsuri de politică monetară. Îngrijorarea noastră este că cei 12,5% inflaţie la sfârşitul anului, aproape 4 procente vin din energie, care este dincolo de capacitatea noastră de acţiune, dar 6,7% (vine) din CORE2 ajustat, care la anul rămâne la 3%".

BNR estima în februarie 2022 o inflaţie de 9,6% pentru finalul acestui an şi de 3,2% pentru 2023. Conform BNR, pe termen mediu presiunile inflaţioniste asociate costurilor de producţie sunt anticipate a se diminua gradual, dar efectele acestora vor persista pe o perioada de 12 luni la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC. În aprilie, rata anuală a inflaţiei a fost de 3,7%, dar în acest an este posibil să se manifeste un efect de bază favorabil în urma inflaţiei ridicate din 2021, care a înregistrat un avans foarte rapid mai ales în a doua jumătate a anului trecut. De la lună la lună, preţurile vor continua însă să înregistreze creşteri în ciuda unei scăderi a ratei anuale.

Potrivit prezentării guvernatorului, BNR se aşteaptă la accelerarea anticipată a ratei anuale a inflaţiei IPC până în iunie. Isărescu a spus de asemenea că, cel mai probabil, inflaţia nu va creşte peste 15%. Acesta a îndemnat la calm şi a spus că şi această perioadă dificilă va trece, eventual.

Isărescu a mai spus că dobânzile la împrumuturile statului au crescut în condiţiile în care creditorii au început să-şi pună întrebarea cum poate România "să supravieţuiască" cu o pondere de 90% a cheltuielilor rigide (salarii din sectorul public şi în mare parte pensii) în totalul cheltuielilor bugetare.

Totodată, guvernatorul BNR a spus că Banca Centrală trebuie să acţioneze cu "prudenţă, înţelepciune şi echilibru" pentru a nu sugruma economia. Acesta a sugerat că o recesiune ar fi mai dăunătoare decât inflaţia, mai ales în condiţiile în care inflaţia curentă este una pe costuri, în special pe costurile energetice. Isărescu a evocat şocurile petroliere din anii 1970 ca o perioadă similară pentru cea curentă.

"Şi în 1973 şi în 1979 a fost la fel. Atacarea cu politică monetară a primului val de creşteri a preţului la energia este o greşeală. A făcut-o (Paul) Volcker după doi ani, a atacat efectele de rundă a doua. (...) Adânceşti recesiunea şi pe fondul unei inflaţii cost-push mai vii şi sugrumi şi producţia", a spus Isărescu, adăugând că o scădere mai accentuată a cererii va duce doar la o scădere moderată a inflaţiei de bază.

Acesta a adăugat că economia României nu se află şi nu va intra în recesiune, anul acesta fiind posibilă o creştere economică de 2%.

"Nu suntem (în recesiune - n.r.) şi nu cred că economia românească va intra în recesiune, dar o activitate economică în jur de 2%, 2 şi ceva la sută, cam cât găsim şi în rapoartele Fondului şi ale Băncii Mondiale cred că acolo vom ajunge. Mai depinde şi de anul agricol. Nu suntem în recesiune... Nu ne pregătim de nimic negru. Lucrurile sunt încă sub control. Avem o problemă majoră în domeniul fiscalităţii, trebuie să o rezolvăm - domeniul fiscalităţii, că acolo sunt presiunile cele mai mari - şi de ea trebuie să ne ocupăm", a spus Isărescu, întrebat dacă România va intra în recesiune.

Acesta a punctat că România are o problemă majoră în condiţiile în care bugetul are cheltuieli de 40% din PIB şi venituri de 26-27% din PIB, problemă care trebuie corectată. Acesta este de părere că ajustarea deficitului nu se prea mai poate face pe zona de reducere de cheltuieli "pentru că nu mai ai ce tăia", ci trebuie majorate veniturile.

Potrivit acestuia, BNR nu îşi mai permită să mărească ecartul faţă de dobânzile celorlalte bănci centrale din regiune.

"Ecartul de dobândă este sustenabil, dar nu putem să-l lăsăm să se lărgească pentru că pleacă capitalurile şi este mult mai greu să păstrăm stabilitatea cursului", a spus Isărescu, adăugând că BNR ar trebui să mărească pasul majorărilor de dobândă în condiţiile în care Polonia are dobânda-cheie la 5,25%, Ungaria la 5,4%, iar Cehia la 5,75%: "Personal nu sunt pentru pentru politici monetare agresive. Există această teorie de front-load, să iei măsuri de şoc la început. Nu prea agreez acest lucru şi în general nu agreez măsurile şoc - economia nu o conduci ba accelerând, ba frânând. Am văzut ce au făcut cehii şi mai ales polonezii, cu 2 zile înainte de a lua prima măsură spuneau că nici nu se gândesc să majoreze dobânda. Apoi au sărit spre 5%".

Isărescu a mai adăugat că dobânzile vor continua să se ducă în sus, iar venirea în jos a inflaţiei va duce la dobânzi real pozitive.

"Ne gândim bineînţeles şi la deponenţi, la cei care fac economisire. Câţiva ani buni au fost penalizaţi, inflaţie mai mare decât rata dobânzii. Normal este ca deponentul să ia ceva, un 1%, rata la depozite să fie mai mare decât inflaţia. Nu se poate face dintr-odată, nu avem cum să ne ducem cu inflaţia asta. Aşteptăm să vină inflaţia în jos, dobânzile în sus, să ne întâlnim undeva pe la 5%. Mai vedem pentru că sunt multe necunoscute. Dar să te duci acum cu dobânzile direct real-pozitive... Nu. Dar să le creşti treptat da. (...) Trebuie să luăm lichiditatea băncilor din piaţă, pe diverse căi, şi apoi ele vor umbla după lichiditate, să-şi recompenseze clienţii. (...) Părerea mea e că trebuie să-i strângem cu cureaua şi vor veni cu dobânzile în sus, uşor-uşor", a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale a mai afirmat că nu vom avea un val de credite neperformante sau de executări silite ale debitorilor în condiţiile în care BNR încurajează activ băncile să găsească soluţii la problemele debitorilor.

Isărescu a vorbit şi despre un posibil moratoriu pentru debitori: "Se vede că au o problemă şi de aceea am şi iniţiat discuţii aici pentru un eventual moratoriu. Problema cu un eventual moratoriu este că de regulă se introduce când dobânzile sunt stabile, nu când se duc în sus, că altfel debitorul are percepţia că e păcălit. Nu? Îmi amân ratele şi plătesc mai mult. Dar băncile sunt încurajate să facă reeşalonări, rescadenţări, regândiri ale creditului de către Banca Naţională tot timpul", a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a explicat că problemele pentru cetăţeni apar ca urmare a facturilor la energie şi astfel combinaţia de creştere a dobânzilor cu facturi mai mari la energie poate să creeze dificultăţi unor debitori. "Ce am vrut să spun este că este un impact, ne uităm la el, nu îl neglijăm, avem toată empatia, discutăm cu băncile pentru ajutorarea lor dar să nu transformăm toată discuţia asta într-o panică", afirmat Mugur Isărescu.