BNR: "Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni"

Rata anuală a inflaţiei va creşte probabil gradual în următoarele luni, depăşind astfel valorile uşor descrescătoare evidenţiate pe acest orizont de timp de prognoza pe termen mediu din luna noiembrie 2021, au subliniat membrii Consiliului Băncii Naţionale a României (BNR) în şedinţa de Consiliu din 10 ianuarie. Aceştia au indicat un vârf al dinamicii inflaţiei de 8,6% în iunie 2022, urmat de o descreştere până la 5,9% în decembrie 2022 şi apoi la 3,3% în septembrie 2023 - uşor sub limita de sus a intervalului ţintei.

Noua înrăutăţire a perspectivei apropiate a inflaţiei este atribuibilă integral efectelor directe şi indirecte, recente şi viitoare, ale şocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluţia componentelor exogene ale IPC, cât şi dinamica inflaţiei de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. Determinante sunt majorările mai ample de preţuri anticipate a fi consemnate de energia electrică şi gazele naturale - chiar şi în contextul aplicării măsurilor de compensare şi plafonare -, precum şi de alimentele procesate, în principal pe fondul ascensiunii cotaţiilor produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare. Influenţe suplimentare sunt aşteptate din scumpirea produselor din tutun, dar şi a unor mărfuri nealimentare, inclusiv a celor importate, sub impactul majorării costurilor şi al blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare. Toate acestea sunt de natură să amplifice şi să prelungească mai mult deviaţia pozitivă a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, mai ales ulterior sistării măsurilor de compensare şi plafonare a preţurilor la energie, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste, au observat membrii Consiliului.

Efectele schemelor temporare de compensare şi plafonare a preţurilor din energie, precum şi modul de evaluare şi de includere a acestora în calculul IPC continuă să se caracterizeze însă printr-un grad ridicat de incertitudine, iar balanţa integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată uşor în sens ascendent pe termen scurt, au conchis membrii Consiliului. Aceştia arată că nu poate fi exclusă o corecţie descendentă a cotaţiilor produselor energetice în a doua parte a anului curent şi o ameliorare mai evidentă a lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare, aflată acum într-un stadiu incipient.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de amplitudinea probabil atinsă în perspectivă apropiată de puseul inflaţionist provocat de şocurile pe partea ofertei şi de riscul ca acesta să genereze efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-preţuri. În aceste condiţii, s-a subliniat în mod repetat necesitatea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale, printr-o nouă reacţie a politicii monetare. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste pe partea cererii, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2021, urmată de o revenire modestă în trimestrul I 2022 - inclusiv în contextul noilor valuri pandemice, al crizei energetice şi al blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare -, faţă de încetinirea graduală a creşterii anticipată în noiembrie 2021, implicând o scădere mult mai accentuată a dinamicii anuale a PIB de-a lungul celor două trimestre, în raport cu previziunile anterioare. Evoluţiile fac probabilă o nouă restrângere a excedentului de cerere agregată pe ansamblul intervalului şi coborârea lui la valori mult inferioare celor din prognoza precedentă, dată fiind şi recenta revizuire considerabilă în jos a datelor statistice privind dinamica activităţii economice în semestrul I 2021, conform minutei şedinţei din 10 ianuarie. Aceasta arată că, din partea excedentului de cerere agregată, sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste minore, implicit mult mai estompate decât cele anticipate anterior, au concluzionat membrii Consiliului.

Minuta citată menţionează: "S-a sesizat că evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată indică consumul privat drept principal determinant al scăderii dinamicii anuale a economiei în trimestrul IV 2021, inclusiv în contextul valului pandemic şi al efectului de erodare exercitat asupra veniturilor populaţiei şi firmelor de scumpirea energiei, combustibililor şi alimentelor. Un aport uşor ameliorat este însă de aşteptat din partea formării brute de capital fix, pe seama investiţiilor publice, iar în cazul exportului net este posibilă o contribuţie negativă diminuată la avansul PIB, cu toate că în luna octombrie exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus mult mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, sub impactul nefavorabil al evoluţiei preţurilor externe, cu consecinţa accelerării în continuare a creşterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, dar şi ca urmare a reînrăutăţirii considerabile a balanţelor veniturilor, deficitul de cont curent şi-a amplificat puternic dinamica anuală în luna octombrie, mărindu-se pe ansamblul primelor 10 luni ale anului 2021 cu 58 la sută faţă de perioada similară a anului anterior, au remarcat unii membri ai Consiliului".

• Criza energetică şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini şi riscuri

Criza energetică şi blocajele în lanţurile de producţie şi aprovizionare reprezintă surse importante de incertitudini şi riscuri în actualul context, au observat membrii Consiliului, prin impactul potenţial exercitat de acestea la nivelul economiilor europene, dar şi pe plan intern - asupra cererii de consum, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, cu implicaţii inclusiv asupra potenţialului de creştere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, s-a apreciat că incertitudini şi riscuri semnificative continuă să decurgă din evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, cel puţin în perspectivă apropiată, date fiind tendinţa de extindere la nivel naţional a valului pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, precum şi avansul insuficient al vaccinării pe plan intern, dar şi problemele generate recent de acest val în numeroase state europene.

În acelaşi timp, membrii Consiliului au continuat să exprime preocupări legate de perspectiva absorbţiei fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, implicit de ameliorarea capacităţii instituţionale în domeniu. S-a subliniat în dese rânduri că atragerea acestor fonduri este esenţială pentru realizarea reformelor structurale de care are nevoie economia românească şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă de incertitudini şi riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidenţiind, pe de o parte, deficitul bugetar potenţial inferior ţintei înregistrat în 2021, şi, pe de altă parte, coordonatele programului bugetar al acestui an, ce vizează progresul consolidării fiscale, conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic şi social dificil pe plan intern şi global.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că actuala conjunctură reclamă o nouă majorare a ratei dobânzii de politică monetară, în contextul normalizării treptate a conduitei politicii monetare, în vederea readucerii şi menţinerii ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la o creştere economică sustenabilă, conform sursei citate, care adaugă: "Majoritatea membrilor Consiliului au susţinut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, asociată cu cel de-al doilea pas al normalizării coridorului ratelor dobânzilor, având în vedere natura şocurilor responsabile de înrăutăţirea evoluţiei inflaţiei totale şi a celei de bază, precum şi dimensiunea probabil mult mai mică şi în descreştere recentă a excedentului de cerere agregată, implicând presiuni inflaţioniste modice şi mult mai estompate decât cele anticipate anterior, cel puţin pe termen scurt. S-a arătat că o creştere graduală a ratei dobânzii-cheie este justificată şi de incertitudinile mari asociate acţiunii viitoare a factorilor fundamentali ai inflaţiei şi de riscurile predominant în sens descendent induse de acestea inclusiv la adresa perspectivei pe termen mediu a inflaţiei - cea care poate fi vizată de instrumentele politicii monetare.

A fost discutată şi o majorare cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii-cheie, având ca principale argumente nivelul foarte ridicat şi în creştere al ratei anuale a inflaţiei, alături de condiţiile de pe piaţa muncii, ce ar putea induce riscuri mai mari la adresa dinamicii salariilor şi a inflaţiei viitoare, precum şi abordările băncilor centrale din regiune şi nivelul real al ratelor dobânzilor. Unii membri ai Consiliului au înclinat înspre aceasta.

În acelaşi timp, a fost subliniată importanţa dozajului ajustării ratei dobânzii de politică monetară, care pledează pentru menţinerea în acest moment a pasului de 0,25 puncte procentuale, în contextul actualei cadenţe crescute de majorare a ratei dobânzii-cheie, evidenţiată şi în regiune, menită să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu în condiţii de ascensiune rapidă, amplă şi relativ prelungită a ratei anuale a inflaţiei, inclusiv în perspectivă apropiată.

Totodată, s-a arătat că păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi extinderea coridorului ratelor dobânzilor la amplitudinea standard de ±1,0 punct procentual sunt de natură să consolideze nivelurile în creştere ale cotaţiilor de pe piaţa monetară interbancară, inclusiv în contextul aşteptărilor privind ajustarea ratei dobânzii-cheie pe care acestea le încorporează. De asemenea, a fost reiterată importanţa unei monitorizări atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu".

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2%, de la 1,75 la sută; extinderea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1 punct procentual, de la ±0,75 puncte procentuale şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. În acelaşi timp, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

• Risc de restructurări sau falimente ale unor companii

În discuţiile privind evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei a urcat în octombrie la 7,94%, de la 6,29% în septembrie, iar în noiembrie a scăzut la 7,80 la sută, sub impactul plafonării şi compensării preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale pentru populaţie, depăşind uşor, la finele celor două luni din trimestrul al patrulea din 2021, nivelul prognozat.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică şi-a încetinit considerabil creşterea în trimestrul al treilea - la 0,4%, de la 1,5% în trimestrul secund -, contrar aşteptărilor. S-a concluzionat că evoluţia face probabilă restrângerea excedentului de cerere agregată în acest interval la o valoare mult inferioară celei previzionate în noiembrie 2021, dată fiind inclusiv recenta revizuire notabilă în jos a datelor statistice privind ritmul creşterii economiei în semestrul întâi 2021, implicând şi o depăşire relativ mai modestă în trimestrul II a nivelului PIB pre-pandemie.

Totodată, s-a observat că dinamica anuală a activităţii economice a consemnat o scădere vizibil mai pronunţată în trimestrul al treilea decât cea anticipată, la 7,4%, de la 13,9% în trimestrul secund, rămânând totuşi înaltă din perspectivă istorică, cu aportul majoritar al consumului gospodăriilor populaţiei, precum şi cu cel neobişnuit de mare adus, şi în acest interval, de variaţia stocurilor.

Şi contribuţia exportului net la dinamica anuală a PIB a rămas negativă, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul anterior, chiar şi în condiţiile unei scăderi ceva mai pronunţate a variaţiei anuale a exporturilor de bunuri şi servicii, în raport cu cea evidenţiată în cazul importurilor.

Referitor la piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat că evoluţiile general favorabile de pe această piaţă au resimţit în lunile de toamnă influenţe venite din deteriorarea situaţiei epidemiologice şi din înăsprirea restricţiilor de mobilitate, precum şi din acutizarea blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi din creşterea accentuată a costurilor cu energia şi cu alte materii prime. Astfel, efectivul salariaţilor şi-a stopat creşterea în septembrie, iar în octombrie s-a mărit doar marginal, depăşind cu puţin nivelul pre-pandemic, arată BNR. În acelaşi timp, rata şomajului BIM şi-a corectat doar parţial în septembrie creşterile semnificative înregistrate în precedentele două luni, iar în octombrie s-a menţinut constantă, la 5,3%, vizibil peste valorile pre-pandemie.

Rata locurilor de muncă vacante şi-a accelerat însă uşor creşterea în trimestrul al treilea, au sesizat mai mulţi membri ai Consiliului, condiţii în care raportul dintre cererea de forţă de muncă şi oferta disponibilă a continuat să se mărească relativ alert, neatingând totuşi valorile înalte din anii anteriori pandemiei. Perspectiva apropiată a pieţei muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini, date fiind persistenţa blocajelor în lanţurile globale de aprovizionare şi a cotaţiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice - cu potenţial impact advers major asupra activităţii în unele ramuri -, dar şi extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron. Riscurile induse de evoluţia pandemiei sunt totuşi atenuate de gradul mai redus de severitate a restricţiilor posibil reinstituite şi de capacitatea crescută a firmelor de a funcţiona într-un asemenea context, precum şi de prelungirea măsurilor guvernamentale vizând păstrarea relaţiilor de muncă, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

Dincolo de orizontul apropiat de timp, persistă incertitudini legate de capacitatea unor firme de a se menţine viabile ulterior sistării măsurilor de sprijin guvernamental, dar şi în contextul costurilor ridicate cu energia şi alte materii prime, precum şi al sincopelor în aprovizionare şi al nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente. Importante pentru situaţia viitoare a pieţei muncii rămân, totodată, consecinţele probabilei extinderi a automatizării şi digitalizării pe plan intern, precum şi recursul în creştere progresivă al angajatorilor la lucrători extracomunitari.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să crească relativ alert în perioada noiembrie-decembrie 2021, atingând maxime ale ultimilor aproape doi ani, sub impulsul dat de noua majorare a ratei dobânzii de politică monetară, precum şi pe fondul caracterului restrictiv al condiţiilor lichidităţii şi al aşteptărilor privind creşterea pe mai departe a ratei dobânzii-cheie, potenţate şi de evoluţiile din regiune. Randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit, la rândul lor, ascensiunea, deşi într-un ritm încetinit, inclusiv în contextul detensionării scenei politice şi al comportamentului mixt al randamentelor titlurilor de stat pe termen lung din economiile dezvoltate şi din cele emergente, rămânând însă semnificativ deasupra celor din regiune, pe întregul spectru de maturităţi. Totodată, IRCC şi-a inversat traiectoria în debutul anului curent, iar creşterea lui se va accentua probabil sensibil în trimestrul II, au semnalat unii membri ai Consiliului.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil pe palierul mai înalt atins în ultima lună a trimestrului al treilea 2021, chiar şi în condiţiile majorărilor mai mari ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către bănci centrale din regiune. Riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt, însă, ridicate şi cu potenţiale implicaţii adverse asupra inflaţiei şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenţionat membrii Consiliului, evocând, în principal, trendul de accentuare a dezechilibrului extern şi incertitudinile asociate procesului de consolidare bugetară în contextul crizei energetice şi al mersului pandemiei, precum şi probabila accelerare a normalizării conduitei politicii monetare de către Fed, de natură să afecteze apetitul global pentru risc.