BNR: "Ritmul de creştere a economiei s-a temperat în 2023, dar a rămas solid din perspectivă europeană"

Economia României a înregistrat în 2023 o temperare a ritmului de creştere, la 2,1%, care a rămas însă relativ solid din perspectivă europeană şi regională. Deficitele gemene s-au plasat în continuare la niveluri ridicate, în timp ce rata anuală a inflaţiei a evoluat pe o traiectorie descendentă alertă, se arată în Raportul Anual al Băncii Naţionale a României pentru 2023.

Potrivit documentului, spre deosebire de anii anteriori, când cea mai consistentă contribuţie la creşterea economică a revenit consumului privat, în 2023 aceasta a fost devansată net de cea a formării brute de capital fix.

"Intensificarea acumulărilor de capital a fost determinată de investiţiile publice, în bună măsură pe seama fondurilor europene consistente destinate lucrărilor de construcţii inginereşti. Investiţiile private, deşi au avut o dinamică pozitivă, au înregistrat o pierdere de viteză faţă de anul precedent, în contextul nivelului încă ridicat al inflaţiei şi al profilului restrictiv al condiţiilor de creditare. Aceşti doi factori au acţionat şi în sensul limitării consumului populaţiei, majorarea de 3,1% a acestuia fiind susţinută de creşterea alertă a veniturilor salariale reale, de unele măsuri guvernamentale de protecţie a consumatorilor, precum şi de adoptarea de către populaţie a unor strategii menite să asigure o relativă stabilitate a volumului achiziţiilor de bunuri, într-un context economic inflaţionist", se arată în raport.

La creşterea PIB a avut un aport, în premieră în ultimii zece ani, şi cererea externă netă de bunuri şi servicii (0,1 puncte procentuale), ca urmare a unei restrângeri mai ample a volumului importurilor de bunuri comparativ cu cea înregistrată de exporturile de bunuri (-2,6%, respectiv -1,2%). "În condiţiile atenuării cu trei miliarde euro a dezechilibrului balanţei bunurilor, deficitul contului curent a consemnat în 2023 o reducere notabilă, ajungând la 7% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul anterior", conform raportului.

În ceea ce priveşte poziţia fiscală, România rămâne subiectul procedurii de deficit excesiv demarate în anul 2020, deficitul bugetului general consolidat depăşind încă din 2019 plafonul de 3% din PIB prevăzut în Pactul de stabilitate şi creştere. "În 2023 s-a consemnat o deviere considerabilă de la obiectivul de 4,4% din PIB din Programul de convergenţă 2023-2026, deficitul fiscal măsurat conform metodologiei SEC 2010 ajungând la 6,6% din PIB, nivel situat cu 0,3 puncte procentuale peste cel din 2022. Potrivit evaluărilor Comisiei Europene, această evoluţie reflectă, alături de o înrăutăţire a condiţiilor ciclice, şi o deteriorare marginală a componentei structurale a deficitului bugetar", menţionează BNR în raport.

• "Dinamica anuală a inflaţiei pentru grupa energie electrică şi gaze naturale a ajuns la -8,1% la finele anului trecut"

Rata anuală a inflaţiei Indicelui Preţurilor de Consum (IPC) a încheiat anul 2023 la nivelul de 6,61%, cu 9,76 puncte procentuale sub cel consemnat în decembrie 2022.

"Dezinflaţia substanţială consemnată pe parcursul anului a fost susţinută de segmentul bunurilor alimentare şi de cel energetic. În primul caz, evoluţia a avut loc pe fondul detensionării accelerate a pieţei materiilor prime agroalimentare, în contextul unor recolte relativ favorabile la nivel intern şi internaţional şi al reluării în condiţii adecvate a exportului de mărfuri agricole ucrainene", se arată în raport. "În cazul segmentului energetic, un aport notabil la declinul variaţiei IPC l-au avut electricitatea şi gazele naturale, preponderent pe fondul extinderii sferei de aplicabilitate a schemei de sprijin pentru plata facturilor pentru electricitate începând cu 1 ianuarie 2023. Date fiind şi efectele de bază favorabile asociate ieşirii din baza de calcul a scumpirilor din 2022 pe ambele segmente, dinamica anuală a inflaţiei pentru grupa energie electrică şi gaze naturale a ajuns la -8,1% la finele anului".

• "Excedentul de lichiditate a crescut considerabil pe parcursul anului 2023"

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit trendul descendent până în luna septembrie 2023, atingând un minimum al ultimilor trei ani (4,5%), ca urmare a temperării abrupte a creşterii componentei în lei, în condiţiile majorării ratelor dobânzilor şi ale înăspririi standardelor de creditare. "Într-un asemenea context, excedentul de lichiditate a crescut considerabil pe parcursul anului 2023 şi a fost drenat în continuare de către banca centrală prin intermediul facilităţii de depozit", se menţionează în raport.

Potrivit documentului, anul 2023 a consemnat o consolidare a nivelului rezervelor internaţionale ale României. La 31 decembrie 2023 acestea însumau 66 miliarde euro, în creştere cu 13,7 miliarde euro faţă de sfârşitul anului 2022, în principal ca urmare a majorării rezervelor valutare (până la 59,8 miliarde euro). Rezerva de aur a fost de 103,6 tone, dintre care 61,2 tone aflate în custodie la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României a înregistrat o creştere de 544 milioane euro faţă de finele anului 2022 (până la 6,2 miliarde euro), ca urmare a creşterii preţului aurului pe pieţele internaţionale.

"Riscurile sistemice la adresa stabilităţii financiare din România evaluate în 2023 la un nivel sever au fost, similar anului anterior, cel generat de incertitudinile la nivel global (în creştere către finalul anului, pe fondul izbucnirii conflictului din Orientul Mijlociu şi al continuării războiului din Ucraina) şi cel provocat de deteriorarea echilibrelor macroeconomice, în contextul evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale, precum şi al incertitudinilor privind conduita politicii fiscale şi a celei de venituri", menţionează BNR.

Potrivit raportului, alte riscuri sistemice importante, dar de intensitate relativ mai scăzută, sunt cel determinat de întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (nivel ridicat), şi cel de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental (nivel moderat).

"Într-un context marcat de astfel de riscuri, este de remarcat faptul că sectorul bancar din România a rămas rezilient, principalii indicatori prudenţiali având o evoluţie favorabilă şi menţinându-se la niveluri superioare celor de pe plan european sau comparabile cu acestea. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-a plasat la finalul anului 2023 la nivelul de 280,6%, superior mediei ţărilor din UE, iar solvabilitatea s-a menţinut la o valoare adecvată, respectiv 23,6% în decembrie 2023", se menţioenază în raport.

• "Sectorul bancar românesc a înregistrat un profit de 13,5 miliarde de lei anul trecut, în creştere cu 34,3% faţă de anul anterior"

Anul trecut, sectorul bancar românesc a înregistrat un profit de 13,5 miliarde de lei, în creştere cu 34,3% faţă de anul anterior, în contextul evoluţiei ascendente a profitului operaţional, ca urmare a majorării veniturilor nete din dobânzi, şi unui nivel redus al cheltuielilor nete cu ajustările pentru pierderi aşteptate din creditare. "Dintr-un total de 32 de instituţii de credit (inclusiv sucursalele băncilor persoane juridice străine), 25 de bănci (cu o cotă de piaţă cumulată de 99,4%) au consemnat un rezultat net pozitiv total în valoare de 13,6 miliarde de lei, în timp ce şapte bănci de talie mică au înregistrat pierderi cumulate în valoare de 0,12 miliarde lei", se arată în document.

Rata creditelor neperformante a rămas în zona de risc scăzut (2,4% în decembrie 2023), iar gradul de acoperire cu provizioane s-a menţinut la un nivel relativ ridicat (64,6%), net superior mediei europene.

Pe ansamblul anului 2023, leul s-a depreciat cu 1% faţă de euro şi s-a apreciat cu 2% în raport cu dolarul american (pe baza valorilor medii ale cursului de schimb din luna decembrie).

BNR a înregistrat anul trecut un profit net de aproape 2,43 miliarde lei, cu 124% peste cel din 2023, de 1,08 miliarde lei. "Potrivit legii, cota de 80% din veniturile nete în sumă de 1,94 miliarde lei a fost regularizată cu bugetul de stat", se menţionează în raportul BNR.