Boagiu dă în judecată Guvernul pentru nerespectarea Tratatului de Aderare şi a Constituţiei

Deputatul Anca Boagiu, vicepreşedinte al Comisiei de afaceri europene din Parlament, a chemat în judecată Guvernul României pentru nerespectarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană şi a Constituţiei prin Hotărârea nr.115/2008 de reglementare a mecanismului de stabilire a poziţiilor României în UE. "Hotărârea de Guvern nr.115/30 ianuarie 2008 reprezintă o nouă dovadă a dispreţului Guvernului Tăriceanu faţă de respectarea angajamentelor României în interiorul Uniunii Europene, prin faptul că încalcă flagrant Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană", a declarat deputatul democrat-liberal, fost ministru al integrării europene, potrivit unui comunicat de presă. Rolul parlamentului, în general, şi al comisiei pentru afaceri europene, în special, este în mod ilegal diminuat prin acest act normativ, susţine aceasta. "Parlamentul devine un simplu spectator care este informat ulterior luării tuturor deciziilor relevante pe plan european, deşi prin ratificarea noului Tratat de reformă al Uniunii Europene, România se angajează şi să sporească rolul parlamentului naţional în luarea deciziilor", a menţionat Boagiu. De asemenea, vicepreşedintele PD-L menţionează că prin această hotărâre de guvern, preşedintele României este, practic, singurul şef de stat din Uniunea Europeană care la Consiliul European nu cunoaşte în prealabil poziţiile oficiale ale României. "Nu este doar ilegal acest lucru, ci şi imoral, încălcând grav litera şi spiritul Constituţiei României, care aşează instituţia prezidenţială pe treapta superioară a mecanismului de reprezentare a poziţiei României pe plan internaţional. Dacă această hotărâre va rămâne în vigoare, România îşi va consolida statutul de oaie neagră a Uniunii Europene", a mai spus Anca Boagiu. Potrivit comunicatului, fostul ministru al integrării europene a reclamat în justiţie faptul că respectiva hotărâre încalcă atât Constituţia României, cât şi mai multe prevederi ale legii pentru ratificarea Tratatului de Aderare, ale hotărârii Parlamentului pentru înfiinţarea Comisiei de afaceri europene şi ordonanţei pentru înfiinţarea Departamentului pentru Afaceri Europene. Procesul se va judeca la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, mai menţionează comunicatul PD-L. Şeful Departamentului pentru Afaceri Europene (DAE), Adrian Ciocănea, a respins în luna februarie acuzaţiile formulate de Anca Boagiu, precizând că hotărârea de guvern se referă explicit la procedurile de lucru în interiorul Guvernului, iar după ce Guvernul îşi stabileşte poziţia, este obligat, prin efectul legii privind relaţia guvern-parlament, aflată în curs de elaborare, să trimită cele mai importante subiecte la Parlament. Pe de altă parte, şeful DAE a explicat că singurii interlocutori ai Comisiei Europene sunt miniştrii statelor membre care participă la Consiliile UE, dar parlamentul naţional îi poate chema oricând pe aceştia să prezinte rezultatele respectivelor reuniuni. "Parlamentul îi cheamă pe miniştri atunci când consideră că trebuie să aibă un punct de vedere despre Consiliile Uniunii Europene. Deci, miniştrii dintr-un stat membru, deci şi din România, se duc la Consiliul Uniunii Europene, alături de ceilalţi omologi ai lor şi se duc la aceste întâlniri pentru că sunt interlocutorii comisiei. Comisia, prin efectul tratatelor, are un singur interlocutor în ceea ce priveşte elaborarea unor acte normative - guvernele statelor membre", a insistat Ciocănea. În ceea ce priveşte acuzaţia de excludere a şefului statului din reprezentarea ţării la UE, Adrian Ciocănea a menţionat că preşedintele are toate posibilităţile de a afla orice informaţie prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, care îi oferă consultare ori de câte ori este nevoie. În plus, preşedintele are toate datele, pentru că informaţiile de la Comisia Europeană vin prin reprezentanţa României de la Bruxelles, care este subordonată Ministerului Afacerilor Externe. Pe de altă parte, a mai spus Ciocănea, preşedintele are atribuţii legate doar de politica externă, care reprezintă pilonul 2 al UE, în timp ce guvernul se ocupă de pilonii 1 şi 3, formate din domenii ca agricultură, finanţe, sănătate şi care ţin de programul de guvernare. În fine, şeful DAE a respins orice tentativă de implicare a afacerilor europene într-o dispută politicianistă, indiferent că aceasta are loc prin intermediul presei sau al politicienilor.