EnglishBogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a declarat, astăzi, la o conferinţă pentru elevii de liceu dedicată diplomaţiei, că bazele viitorului şi ale securităţii sunt românii şi proiectele lor, nu statul sau armata, potrivit surselor din presă.
Domnia sa susţine că liceenii trebuie să înveţe din timp despre relaţiile internaţionale şi diplomaţie dacă îşi doresc să ajungă la profesia de diplomat, ce necesită o pregătire foarte bună. În ţara noastră, cu un mediu dinamic şi fluid, sunt necesari "profesionişti foarte bine pregătiţi", a mai precizat Aurescu la a III-a ediţie a Conferinţei Lauder de Diplomaţie şi Afaceri Internaţionale pentru elevii din învăţământul preuniversitar.
Secretarul de stat în MAE a vorbit în faţa a aproape 150 de elevi de la mai multe şcoli din Capitală despre cât de importante sunt relaţiile internaţionale pentru România şi despre cum se pot apăra obiectivele de interes naţional, fără un stat prea întins sau cu o armată prea numeroasă. Ţara noastră ar trebui să folosească "instrumente ca inteligenţa oamenilor, proiectele şi iniţiativele lor, ce reprezintă adevăratele investiţii în viitorul şi securitatea României."
Bogdan Aurescu a fost însoţit de ambasadorul Israelului la Bucureşti, Dan Ben-Eliezer, şi cel al Poloniei, Marek Szczygie³.
Bogdan Aurescu a fost numit secretar de stat pentru afaceri strategice in Ministerul Afacerilor Externe la 4 februarie 2009. În august 2010-februarie 2012, domnia sa a fost secretar de stat pentru afaceri europene, coordonând, de asemenea, Direcţia Politici de Securitate. Între martie şi iunie 2012, Aurescu a lucrat ca secretar de stat pentru afaceri globale. Din iunie 2012, este secretar de stat pentru afaceri strategice. Domnia sa activează în MAE din 1996, începându-şi activitatea în Direcţia Juridică şi Tratate, ca referent relaţii.
Bogdan Aurescu este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei, reprezentant supleant al ţării noastre la Comisia Dunării şi Arbitru desemnat de România în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenţia ONU privind Dreptul Mării.
Pe 3 februarie 2009, Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga (CIJH) a decis că Insula Şerpilor nu face parte din ţărmul Ucrainei, insula revenind, astfel, României. Ca urmare, ţara noastră a câştigat resurse importante, în procesul unde partea română a fost reprezentată de avocatul Bogdan Aurescu. Este vorba, mai precis, de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi 10 milioane de tone de petrol, adică 73,5 milioane de barili. CIJH a acordat României 9.700 de kilometri pătraţi de zonă economică exclusivă şi platou continental, reprezentând 79,34% din totalul suprafeţei în disputa cu Ucraina.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.03.2014, 09:20)
În ţara noastră, cu un mediu dinamic şi fluid ??!! in ce sfere traieste domnul diplomat? caror elevi de liceu s-a adresat? probabil celor "predestinati", abonati la diplomatie, beizadelelor alde Nastase, Geoana....
Ca pe vremuri:
.... ai nostril tineri la Paris invata,
la gat cravat cum se pune ...
Cand vor ajunge in diplomatie si elevi din randul familiilor modeste, Romania nu va mai fi vanduta.
2. Liviu Tudor Bancorex- conduce Clubul de la Roma
(mesaj trimis de biris cornel în data de 07.03.2014, 11:00)
Liviu Tudor, ţepar de profesie II
Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments
Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare.
liviu-tudor
Liv iu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.
160 de bilete la ordin
Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă.
Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare.
Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc
Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor.
O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului.
La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi.
Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.
VA URMA
Tags: afaceri, banci, Bancorex, financiar, Hrebenciuc, liviu tudor, societati, tepar
← Liviu Tudor, ţepar de profesie