BOGDAN AURESCU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE: "Trupele trimise de SUA şi Franţa în România nu sunt semne de agresiune la adresa Rusiei"

Decizia SUA de a suplimenta cu 1000 de militari numărul soldaţilor americani staţionaţi în ţara noastră, efective ce ar urma să ajungă în România în zilele următoare, fiind dislocate de la o bază militară din Germania, nu reprezintă un semn de agresiune la adresa Federaţiei Ruse a afirmat, ieri, Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, la conferinţa de presă pe care a susţinut-o cu omologul său francez Jean-Yves Le Drian, după şedinţa Formatului Bucureşti 9 (B9), care s-a desfăşurat în format hibrid.

"Salut anunţul SUA cu privire la trimiterea unui batalion Stryker în România. Această măsură reprezintă concretizarea anunţului făcut de preşedintele american Joe Biden în luna ianuarie şi este rezultatul acţiunilor noastre politico-diplomatice la cel mai înalt nivel. Ne bucură angajamentul SUA şi Franţa privind acest spaţiu. Dacă, până acum prezenţa Franţei s-a limitat la patrularea mai multor nave militare în Marea Neagră, în perioada următoare vom putea vedea o prezenţă cu caracter terestru, fapt care va întâri parteneriatul strategic dintre ţările noastre. Este vorba despre o decizie comună a României şi Franţei, care se referă la descurajare, ca un pas înaintea dialogului. E nevoie de o descurajare puternică pentru a avea rezultatele dorite. Prezenţa aliată pe Flancul Estic, dacă e comparată cu actuala prezenţă rusă la frontierele cu Ucraina şi la Marea Neagră, e clar de câteva ori o prezenţă mai mică. De aceea, nu se poate vorbi despre o desfăşurare de forţe aliate pe Flancul Estic care să fie o provocare pentru Rusia şi nici despre o escaladare a conflictului din partea NATO. Tot ceea ce NATO a făcut pe Flancul Estic nu reprezintă altceva decât măsuri de descurajare şi de apărare în faţa unor potenţiale ameninţări. Acţiunile aliaţilor pe Flancul Estic, inclusiv trupele trimise în România, sunt o realitate care se încadrează în normalitatea interoperabilităţii aliate în această zonă", a declarat Bogdan Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe a precizat că există complementaritate între acţiunile Franţei şi SUA, iar prezenţa avansată va cuprinde şi alte naţiuni aliate, nu doar cele două mari puteri.

La rândul său, Jean-Yves Le Drian a menţionat că disponibilitatea Franţei de a trimite trupe în România în cazul instituirii mecanismului de prezenţă militară avansată nu reprezintă altceva decât respectarea de către autorităţile de la Paris a angajamentelor luate în cadrul NATO.

"Am comunicat această disponibilitate şi ea va fi propusă la reuniunea miniştrilor apărării din Uniunea Europeană care va avea loc în următoarele zile. (...) Nu se poate spune că este vorba despre o provocare la adresa Federaţiei Ruse, dacă răspundem la angajamentele pe care le avem în cadrul NATO. Nu văd de ce trimiterea trupelor franceze în România ar trebui să perturbe discuţiile pe care preşedintele Emmanuel Macron le va avea cu Vladimir Putin. Subiectul actual este detensionarea situaţiei dintre Rusia şi Ucraina şi trebuie făcut orice e posibil pentru dezescaladarea acestui conflict. Prin acţiunile noastre, descurajăm orice potenţială agresiune şi pe urmă purtăm un dialog. E adevărat că acest dialog e dificil şi exigent, dar trebuie să lucrăm pentru a reduce gravitatea situaţiei. Dorim ca preşedintele Putin să aleagă mai degrabă o dezescaladare, decât o confruntare", a spus ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian.

• Pachet de sancţiuni consistente pentru descurajarea acţiunilor Federaţiei Ruse

Referitor la sancţiunile pe care le riscă Federaţia Rusă, ministrul Bogdan Aurescu a spus că este vorba despre un pachet consistent, care se află în curs de elaborare rapidă şi care va conţine sancţiuni cu caracter comercial, sancţiuni cu caracter financiar şi sancţiuni individuale - acestea din urmă la adresa unor oficiali de la Kremlin.

"Consiliul European a stabilit la reuniunea din luna decembrie că, dacă Federaţia Rusă va continua acţiunile împotriva Ucrainei, acest pachet de sancţiuni va produce consecinţe severe şi costuri masive pentru autorităţile de la Kremlin. (...) Se conturează un pachet consistent, care este de natură să descurajeze acţiunile asertive sau agresive ale Federaţiei ruse. E foarte important să ne coordonăm cu partenerii strategici - SUA, Marea Britanie şi Canada pentru a maximiza efectului unui astfel de pachet de sancţiuni. Nu dorim să îl folosim, dar simpla lui pregătire poate avea un efect de descurajare puternic împreună cu celelalte măsuri luate la nivelul NATO, dar cu menţinerea deschisă a căii dialogului. Sperăm ca această cale să fie urmată de Federaţia Rusă, sperăm să primim răspunsuri la propunerile concrete făcute şi sperăm ca reuniunea din Formatul Normandia de săptămâna viitoare să se desfăşoare şi să aducă rezultate îmbucurătoare. Dorinţa şi speranţa noastră este să ajungem la dezescaladarea, detensionarea actualului conflict ruso-ucrainean", a spus Bogdan Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe a mai arătat că în cadrul şedinţei cu omologii săi din Formatul B9 s-a stabilit că acţiunile desfăşurate la nivelul Uniunii Europene, NATO şi al altor formate de negociere, în privinţa măsurilor de descurajare a potenţialelor agresiuni şi de sancţionare a Federaţiei Ruse, trebuie să aibă ca scop comun, împreună cu dialogul permanent cu factorii de decizie de la Kremlin şi Kiev, dezescaladarea situaţiei tensionate de la frontiera ruso-ucraineană.

Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015 de preşedintele Klaus Iohannis şi de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, la care participă cele nouă state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

La reuniunea de ieri, au participat în calitate de invitaţi, Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, şi Dmytro Kuleba, ministrul de externe de la Kiev.

"Actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spaţiului euro-atlantic în ansamblul său, iar Marea Neagră face parte integrantă din acest spaţiu, aşa cum securitatea Mării Negre face parte integrantă din securitatea transatlantică. Ceea ce se întâmplă la Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră. Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre. Acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi (...) astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a declarat Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, la conferinţa de presă care a avut loc după şedinţa miniştrilor de externe din statele membre ale Formatului B9.

• Consolidarea Flancului Estic al NATO - o necesitate

Conform informaţiilor oferite de ministrul de externe de la Bucureşti, omologii săi din Formatul B9 consideră că "o consolidare a Flancului Estic al NATO e necesară, indiferent de actualul context de securitate". "Constatăm o continuă deteriorare de securitate, ca urmare a acţiunilor destabilizatoare ale Rusiei, care în ultima perioadă s-au intensificat. (...) În cadrul şedinţei, am abordat în detaliu situaţia de securitate regională cu accent pe evoluţia marcată de deteriorarea semnificativă în condiţiile în care Rusia continuă mobilizarea de trupe în zona ucraineană şi în bazinul Mării Negre. Am subliniat că acţiunile Rusiei tind către subminarea arhitecturii de securitate europene. (...) Nu putem să acceptăm ameninţarea cu folosirea forţei, nu acceptăm concepte depăşite cum sunt cele ale sferelor de influenţă şi nici politici de subminare a uşilor deschise ale NATO. (...) În discuţiile cu ministrul ucrainean de externe, am reiterat sprijinul nostru privind suveranitatea şi integralitatea teritorială a Ucrainei; au fost colegi care au subliniat asistenţa tehnică pe care au oferit-o şi pe care o vor da Ucrainei în scopul creşterii rezilienţei şi capacităţii de apărare", a precizat Bogdan Aurescu.

La rândul său, Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, a susţinut că este nevoie de găsirea unei soluţii de stabilitate şi previzibilitate în ceea ce priveşte Federaţia Rusă, cu respectarea principiilor fundamentale ale dreptului european, a principiilor înscrise în Tratatul de la Helsinki şi în Carta de la Paris.

"Colegul Kuleba ne-a transmis viziunea sa privind situaţia actuală. Aceste discuţii din Formatul B9 au confirmat apropierea dintre viziunile noastre cu privire la situaţia actuală şi la soluţionarea ei, şi au demonstrat încă o dată unitatea europeană. (...) Am amintit omologilor din Formatul B9 că pot conta pe susţinerea Franţei, prin intermediul prezentei avansate şi a prezenţei consolidate, atât în beneficiul Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, cât şi în beneficiul României în actualul context politic regional. Mijloacele folosite de Rusia sunt fără precedent în istoria recentă şi ne fac să luăm în considerare orice tip de scenariu cu privire la evoluţia situaţiei actuale. Reamintesc Federaţiei Ruse că orice acţiune directă şi agresivă în Ucraina va duce imediat la sancţiuni drastice. Invităm Rusia să continue dialogul în toate formatele, pentru a ajunge la o detensionare durabilă a situaţiei actuale. rusiaa sa continue dialogul in toate structutrirle, pt a ajuneg la o detensionare durabila a situatiei. E rândul Federaţiei Ruse să facă o alegere clară între calea detensionării sau calea agresivă, Sperăm că va alege calea regulilor şi principiilor care încadrează concurenţa strategică", a afirmat ministrul francez Jean-Yves Le Drian.