English
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi ceilalţi membri îşi pot exercita în continuare mandatul, deoarece modificările aduse legii concurenţei de coaliţia PSD-ALDE-Pro România au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională a României (CCR).
Amintim că în actul normativ aprobat în Parlament se stipula că "în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Camera Deputaţilor şi Senatul vor demara procedurile pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei". În actul normativ se mai prevedea că "mandatele de membru al Consiliului Concurenţei aflate în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează la data depunerii jurământului de către membrii Consiliului Concurenţei numiţi în condiţiile prevăzute la art. I", din respectiva lege.
Practic, prin noua lege, coaliţia PSD-ALDE-Pro România-UDMR au creat premisele înlocuirii rapide din funcţie a lui Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, cu care au intrat în dese rânduri în conflict, pe parcursul anului trecut, mai ales în privinţa normelor din sistemul bancar, precum şi cu privire la acordarea ilegală a anumitor ajutoare de stat menite să afecteze concurenţa în anumite domenii de activitate.
Toate aceste prevederi au fost respinse, ieri, de CCR, care a luat în considerare argumentele formulate preşedintele Klaus Iohannis în obiecţia de neconstituţionalitate înaintată Curţii. Preşedintele arăta că că potrivit soluţiei legislative propuse prin legea criticată, se modifică durata mandatului actualilor membri ai Consiliului Concurenţei şi statutul acestora dobândit la data începerii mandatului, intervenind-se asupra mandatelor în exerciţiu, aspect ce contravine art. 147 alin. (4) din Constituţie şi deciziilor 61/2007, 375/2005 şi 534/2017 ale CCR.
Mai mult, preşedintele arată că dispoziţiile privind demararea, în termen de 30 de zile, de Parlament a procedurilor pentru numirea membrilor Consiliului Concurenţei şi privind încetarea, la data depunerii jurământului de către noii membri ai Consiliului Concurenţei, a mandatelor membrilor aflaţi încă în exerciţiu, încalcă Directivai (UE) 2019/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităţilor de concurenţă din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii şi privind garantarea funcţionării corespunzătoare a pieţei interne - denumită în continuare Directiva ECN+ - şi dispoziţiile art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României. Potrivit legislaţiei europene, independenţa autorităţilor naţionale de concurenţă este de o importanţă supremă pentru aplicarea efectivă a legislaţiei europene în materie de concurenţă. Directiva ECN+, recent adoptată, impune statelor membre să se asigure că autorităţile naţionale de concurenţă îşi îndeplinesc atribuţiile şi îşi exercită prerogativele în mod imparţial în interesul aplicării efective şi uniforme a articolelor 101 şi 102 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene.
În privinţa demiterii membrilor Consiliului Concurenţei, potrivit art. 4 alin. (3) din Directiva ECN+, persoanele în cauză pot fi demise doar dacă au săvârşit abateri grave sau dacă nu mai îndeplinesc condiţiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care le revin. Aceste garanţii oferite de Directiva ECN+ sunt menite să protejeze persoanele cu putere de decizie faţă de o demitere arbitrară, din motive politice în timpul mandatului lor, printr-o schimbare ulterioară a condiţiilor, ceea ce s-a întâmplat chiar prin adoptarea prezentei legi.
Sesizări asupra actului normativ au mai formulat Partidul Naţional Liberal şi Senatul.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
