Bogdan Maioreanu, eToro: "Companiile din domeniul apărării îşi dezvoltă afacerile pe fondul creşterii tensiunilor"

Războiul din Ucraina, retorica tot mai agresivă a Rusiei împotriva NATO şi perspectivele unui nou mandat prezidenţial al lui Trump determină ţările europene să îşi sporească capacităţile de apărare. Odată cu perioada de pace de după Războiul Rece, practic încheiată, contractele încep să curgă din nou pentru companiile care produc muniţii, avioane de luptă F-35 sau sisteme de apărare antiaeriană precum Patriot. Însă sunt necesare investiţii pentru a creşte capacitatea de producţie, iar lanţurile de aprovizionare sunt încă limitate, spune Bogdan Maioreanu, analist eToro.

Potrivit sursei citate, Agenţia de achiziţii a NATO va ajuta o coaliţie de aliaţi, inclusiv Germania, Olanda, România şi Spania, să achiziţioneze până la 1.000 de rachete Patriot pentru a-şi consolida apărarea aeriană pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Din acest lot, România va contracta 200 de rachete Patriot. Întregul contract, în valoare de 5,5 miliarde de dolari, a fost atribuit companiei COMLOG, un joint-venture între compania americană Raytheon (RTX) şi compania europeană MBDA. Volumul mare al comenzii va susţine înfiinţarea unei unităţi de producţie de rachete Patriot în Germania.

În timp ce actualele tensiuni geopolitice pun în centrul atenţiei cheltuielile în domeniul apărării, aflate în creştere, investitorii se uită la performanţa generală a companiilor. RTX Corporation (fostă Raytheon Technologies) a raportat în T4 2023 vânzări de 19,9 miliarde de dolari, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. O redresare a traficului aerian comercial şi creşterea cheltuielilor globale pentru apărare au ajutat compania să raporteze rezultate peste aşteptări atât în ceea ce priveşte vânzările, cât şi profiturile. RTX a raportat un profit pe acţiune de 1,29 dolari în al patrulea trimestru, peste estimările analiştilor de 1,25 dolari. RTX produce, printre altele, sistemul Patriot, comandat şi de România, precum şi o gamă largă de rachete, motoare cu reacţie şi produse electronice avansate şi pentru aviaţie, inclusiv tehnologii spaţiale, atât pentru uz militar, cât şi civil.

Lockheed Martin a raportat pentru al patrulea trimestru din 2023 vânzări nete de 18,9 miliarde de dolari, faţă de 19,0 miliarde de dolari în trimestrul patru din 2022. Veniturile au scăzut cu mai puţin de 1% faţă de anul precedent, la 18,87 miliarde dolari, dar au depăşit estimarea analisştilor de 17,95 miliarde de dolari. Profitul net în trimestrul patru din 2023 a fost de 1,9 miliarde de dolari, respectiv 7,58 dolari pe acţiune. Scăderile înregistrate de unitatea de rachete şi control al focului şi de segmentul de elicoptere şi sisteme de misiune ale companiei au compensat o creştere a câştigurilor din zona de explorare spaţială. Livrările de avioane de luptă F-35 au scăzut cu 31% faţă de anul precedent, până la 98 de avioane în 2023, pe fondul testării software-ului pentru versiunea Technology Refresh-3 şi a constrângerilor din lanţul de aprovizionare. Compania estimează că intervalul de livrare a avioanelor pentru 2024 este cuprins între 75 şi 110, mai puţin decât cele 150 de unităţi pe an pe care compania îşi propune să le livreze în mod obişnuit.

România plănuieşte achiziţionarea a 48 de avioane Lockheed Martin F-35 Lightning II Joint Strike Fighter (JSF) în două faze, de câte 32 şi respectiv, 16 avioane. Ţara noastră a fost, de asemenea, menţionată în conferinţa privind rezultatele Lockheed Martin, primul centru european de pregătire F-16 din România fiind inaugurat în noiembrie în cadrul unui parteneriat între companie, România şi Olanda. Acest centru va oferi instruire de nivel mondial pentru a spori pregătirea pentru misiuni şi pentru a asigura siguranţa zborului şi operării avioanelor de luptă F-16.

Analistul eToro precizează că în ciuda creşterii cheltuielilor pentru apărare, există unele necunoscute în ceea ce priveşte modul în care provocările lanţurilor de aprovizionare vor afecta producţia din domeniul aerospaţial şi al apărării (A&D) în 2024. Cererea crescută aduce necesitatea sporită de a procura piese de la o multitudine de furnizori de nivel inferior, ceea ce duce la un lanţ de aprovizionare extrem de complex. De asemenea, în pofida îmbunătăţiri situaţiei în 2023, penuria continuă de materii prime, semiconductori, microelectronică şi alte componente sau piese cheie va rămâne probabil o problemă importantă pentru companiile din domeniul aerospaţial şi de apărare în 2024, pe măsură ce cererea de producţie creşte pe toată linia, potrivit companiei de consultanţă Deloitte. Disponibilitatea forţei de muncă calificate ar putea fi, de asemenea, un factor de risc.

Acţiunile Lockheed au scăzut cu aproape 6% după raportarea financiară. Preţul acţiunilor RTX, pe de altă parte, a crescut cu peste 8% în aceeaşi perioadă. În ciuda perspectivelor bune de afaceri atât pe zona comercială, cât şi cea a apărării, segmentul industrial unde sunt listate RTX şi Lockheed Martin nu este foarte popular în rândul investitorilor români individuali. Astfel, doar 18% dintre aceştia deţin acţiuni din acest sector, care se află pe penultimul loc în preferinţele investitorilor, conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat.