Bogdan Maioreanu, eToro: "Inflaţia încetineşte, dar lupta nu s-a încheiat"

În ciuda scăderii continue din ultimele şapte luni, inflaţia anuală din România a fost în septembrie a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, cu 8,83%, după Ungaria (12,2%) şi înaintea Slovaciei şi Poloniei, ambele cu 8,2%. Dar lupta cu preţurile nu este câştigată încă, băncile centrale menţinând în continuare dobânzile la niveluri ridicate.

În septembrie preţurile din România au scăzut atât pentru alimente (10,36% faţă de 11,88% în august), cât şi pentru produsele nealimentare (6,68% faţă de 6,98%). Utilităţile au scăzut, de asemenea, cu aproape 3%, datorită reducerii preţurilor la electricitate. Între timp, inflaţia serviciilor a crescut (12,1% faţă de 11,72%). Cele mai mari creşteri ale preţurilor serviciilor în ultimele 12 luni au fost înregistrate la transportul aerian (24,32%), urmat de apă şi canalizare (20,83%) şi servicii de igienă şi cosmetică (17,6%). De la lună la lună, preţurile de consum au înregistrat un avans de 0,79%, cel mai mare din ultimele şase luni, după o creştere de 0,54% în august. Per ansamblu, inflaţia din România se află la cea mai joasă valoare din februarie 2022.

În regiune, deşi Polonia are a treia cea mai mare inflaţie din UE, banca sa naţională a început să scadă ratele dobânzilor în urmă cu două luni, ajungând acum la 5,75%. În prezent, Ungaria are o rată a dobânzii de 13%, ceea ce o plasează peste rata anuală a inflaţiei de 12,3%. Dobânda de referinţă din România este a treia cea mai mare din UE, încă la 7% şi cel mai probabil va fi menţinută la acelaşi nivel în următoarea şedinţă a BNR. La fel ca România, Cehia se află la o rată a dobânzii de 7%, dar cu o rată a inflaţiei de 6,8%.

De cealaltă parte a Atlanticului, indicele anual al preţurilor de consum (IPC) din SUA a crescut la 3,7%, de la 3,6% în luna precedentă. Progresul în lupta cu inflaţia începe să stagneze, o mare parte din forţa IPC datorându-se preţurilor la energie. Ritmul anual al inflaţiei serviciilor cu excepţia chiriilor - indicatorul urmărit îndeaproape de oficialii Fed - a încetinit timp de nouă luni consecutive, astfel că acest raport privind inflaţia ar putea să nu fie un catalizator pentru mai multe creşteri ale dobânzilor. Inflaţia lunară a serviciilor s-a încălzit, dar ar fi dificil ca această tendinţă să continue mult timp. Este clar că Fed nu şi-a terminat încă treaba. Inflaţia persistentă - chiar şi la 3 sau 4% - face ca şansele unei recesiuni în SUA să fie încă semnificative, deoarece este mai probabil ca Fed să tină ratele ridicate ale dobânzilor mai mult timp, afectând cheltuielile consumatorilor şi investiţiile industriei.

Când vine vorba de portofoliile lor, pentru investitorii români inflaţia nu mai este prima preocupare, aşa cum era în luna martie a acestui an. Doar 6% dintre investitorii care au participat la sondajul eToro Retail Investor Beat sunt încă îngrijoraţi de inflaţie. Acum, pentru ultimele trei luni ale acestui an, aceştia sunt îngrijoraţi de starea economiei locale, urmată de starea economiei globale şi de posibilitatea unei recesiuni.

Cel mai recent raport al FMI nu prevede însă o recesiune, ci o decelerare a creşterii globale de la 3,5% în 2022 la 3,0% în 2023 şi 2,9% în 2024, mult sub media istorică de dinainte de pandemie (2000-19) de 3,8%. Însă această scădere se va produce într-un ritm diferit, economiile avansate urmând să încetinească la 1,5% în 2023 şi la 1,4% în 2024, pe măsură ce înăsprirea politicilor monetare începe să afecteze economiile. Se preconizează că economiile de piaţă emergente şi cele în curs de dezvoltare vor avea o scădere modestă a creşterii până la 4,0% atât în 2023, cât şi în 2024.