Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu, consideră că viitorul României este în Zona Euro şi apreciază că este necesară o discuţie serioasă despre adoptarea monedei unice, cu o economie viabilă.
"Nu cred în soliditatea pe termen lung a argumentelor despre beneficiile rămânerii în afara Zonei Euro, chiar dacă ele au fost susţinute", a declarat Bogdan Olteanu, ieri, în cadrul conferinţei anuale a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
Domnia sa a spus că găseşte neserioasă abordarea intrării în zona euro a unei economii necompetitive, dincolo de evidenţa faptului că o asemenea evoluţie nu ar fi acceptată de euro zonă.
Potrivit lui Bogdan Olteanu, 2019 nu a fost, neapărat, la momentul anunţării sale, o ţintă imposibilă.
"2019 a devenit o ţintă nefezabilă, pentru că anunţarea sa nu a fost urmată de un plan de acţiune şi de punere în practică", a continuat viceguvernatorul BNR.
Olteanu vede o discuţie serioasă şi importantă despre necesitatea intrării în zona euro cu o economie viabilă, ceea ce presupune fundamental bugete echilibrate şi competitivitate asigurate prin reforme structurale: "Relansarea discuţiei în această vară de către preşedintele României, care a făcut consultări cu primul ministru, cu guvernatorul Băncii Naţionale poate crea premisele unei asemenea construcţii instituţionale, prin reluarea activităţii comitetului interinstituţional de pregătire a trecerii la euro, prin implicarea stakeholderilor şi reluarea dezbaterii publice.
Totodată, reprezentantul Băncii Naţionale a ţinut să precizeze că tratatele internaţionale semnate de România reprezintă un proiect de ţară: "Se vorbeşte despre lipsa unui proiect de ţară al României.
Am auzit chiar ciudata idee că obligaţiile asumate prin tratate de către România nu se pot constitui în proiect de ţară.
Păi nu din acest motiv am semnat tratate? Pentru că le vedeam ca proiect de ţară, noi le-am dorit".
• Olteanu: "Nu cred într-o stabilitate legislativă pe termen lung, deocamdată"
Bogdan Olteanu a mai spus, ieri, că nu crede într-o stabilitate legislativă pe termen lung, în ciuda modificării Codului Fiscal.
"Forma în care a fost adoptat Codul Fiscal pare să ţină cont de unul din dezideratele pe care şi noi le-am promovat - menţinerea echilibrelor macro", a precizat viceguvernatorul, care a adăugat că documentul nu răspunde la două întrebări fundamentale, care vor face subiectul dezbaterilor: care este viziunea politcii fiscale în România şi care este viziunea politicii bugetare?