Brandul românesc SIMEX a deschis reprezentanţă în Uzbekistan

Brandul internaţional SIMEX, în pofida pandemiei, a deschis reprezentanţă - magazin de mobilă românească în Taşkent, capitala Uzbekistanului, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, reprezentanţa SIMEX-UZBEKISTAN funcţionează în cel mai mare complex comercial din Asia Centrală, specializat în vânzarea mobilierului de elită: Complexul ATLAS, situat pe strada Timur Malik, nr.3A, unde se mai văd şi azi urmele lui Ginghis Han.

"În această perioadă de izolare, s-a înregistrat o creştere a vânzărilor on-line de mobilier, prin urmare, compania românească SIMEX nu şi-a întrerupt activitatea, a luat măsuri stricte pentru siguranţa angajaţilor şi a partenerilor, cu care continuă să se dezvolte ca şi producător şi exportator de mobilă românească de calitate superioară, inclusiv pe celebrul Drum al Mătăsii. Câteva dintre atributele reuşitei SIMEX pe piaţă internă şi externă, sunt calitatea ireproşabilă, perseverenţa şi seriozitatea, adică cuvântul dat, valorează mai presus decât ştampila sau semnătura.", transmite comunicatul.

Sursa citată menţionează că, deschiderea reprezentanţei din Taşkent, reprezintă o altă piatră de temelie a strategiei comerciale SIMEX privind dezvoltarea şi extinderea în Uzbekistan, respectiv Asia Centrală. Această reprezentanţă, pe lângă mobila românească, promovează imaginea României şi a românilorîn Uzbekistan şi ţările vecine: Tadjikistan, Kârgâzstan, China, Kazahstan, Afganistan, Iran, Pakistan.

"Ţara noastră are mari şanse să devină o poartă importantă pentru accesul produselor central-asiatice, în special al celor energetice, pe piaţa europeană. Piaţa din Uzbekistan, este formată din 32 milioane de locuitori, este o piaţă tânăra, vizată şi "vânată" de majoritatea companiilor din ţările occidentale. Capitală ţării, metropola Taşkent, are o populaţie de peste 2 milioane locuitori, este cunoscută în special ca oraş industrial şi punct de interconectare a rutelor de transport de pe Drumul Mătăsii, care a legat de-a lungul secolelor China de Europa.", informează compania.

"Drumul Mătăsii a dus nu numai la bogăţie, materială, cât şi spirituală (ideile şi tehnologiile au circulat şi ele alături de mătăsuri, lână, ceai, aur, porţelan şi de alte mirodenii), cât şi la dezvoltarea unor oraşe uzbece impozante şi extravagante cum ar fi: Samarkand, Bukhara şi Khiva (există legende că oraşul a fost clădit de Shem, fiul lui Noe), care în ziua de astăzi sunt nişte importanţi magneţi turistici mondiali. Mai mult de 50% din produsul intern brut este generat de diversele domenii industriale. Agricultura, construcţiile, exploatarea gazelor, petrolului, aurului, uraniului, transportul de mărfuri şi bumbacul se numără printre pilonii de bază ai economiei ţării. Principalele mărfuri exportate sunt resursele naturale, bumbacul/ produsele textile, alimentare şi automobilele. Apropo de bumbac: în perioada URSS, Uzbekistanul i-a întrecut pe americani la producţia de bumbac. Cei mai importanţi parteneri comerciali externi ai ţării sunt Rusia, China şi Kazahstan.", se arată în comunicatul remis.

Potrivit directorului comercial SIMEX , Gabriel Antoniu Lavrincic, piaţa uzbecă oferă oportunităţi oamenilor de afaceri români interesaţi de comerţul cu parteneri din Uzbekistan, eu personal pot oferi sprijin oamenilor de afaceri români, prin diseminarea ofertelor de investiţii şi comerţ ale firmelor româneşti interesate de identificarea de parteneri uzbeci dispuşi să realizeze importuri din România, pot transmite respectivele oferte direct firmelor uzbece.

"Creşterea economică explozivă din Asia este una dintre tendinţele globale care modelează lumea noastră. Asia este "căminul" celor mai rapide economii în dezvoltare din lume, importanţa şi influenţa sa la nivel mondial este în ascensiune. Astfel, Asia contează pentru Europa, ca şi pentru România, şi va conta chiar şi mai mult în viitor. România ar trebui să-şi facă un obiectiv important în relaţiile cu statele central-asiatice, prin promovarea coridoarelor Asia Centrală - Marea Caspică - Caucazul de Sud - Marea Neagră şi, în continuare, prin România, către Europa Centrală. Favorizată de poziţia geografică a ţării noastre, care deţine gurile de vărsare ale Dunării, România poate să facă o conexiune a ţărilor din Asia Centrală la Europa, cu Constanţa poartă de intrare pentru crearea unui coridor internaţional de transport de mărfuri, din care România poate să câştige enorm atâtpe termen scurt câtşi lung. Asia Centrală este atractivă pentru toată Europa, este un spaţiu de efervescenţă economică.

Noi am fost învăţaţi, că dezvoltările ştiinţifice provin doar din Occident, însă după ce ajungi în Asia Centrală, îţi dai seama că Europa nu este "buricul pământului", la ei importanţa acordată ştiinţei, educaţiei, culturii şi civilizaţiei datează din timpuri străvechi. Spre exemplu, medresele (= şcolile, instituţiile de învăţământ superior), care funcţionau în Uzbekistan în secolul 16; Occidentul nu avea astfel de instituţii de învăţământ atât de bine echipate şi cuprinzătoare.", a transmis Gabriel Antoniu Lavrincic.

Conform acestuia, în Uzbekistan, există un interes deosebit pentru mobila românească care este cotată, precepută şi vândută ca fiind cea mai bună şi elegantă mobilă din lume. Uzbecii cunosc foarte bine mobila noastră încă din perioada sovietică, nu degeaba se spune că, aproape fiecare copil sovietic, a fost «conceput» într-un pat cu eticheta - Fabricat în România. Pe lângă mobilă, piaţa uzbecă doreşte şi speră la multe alte produse româneşti, una dintre priorităţile actuale ale politicii externe a Uzbekistanului fiind atragerea de tehnologie înaltă din străinătate, inclusiv prin importul echipamentelor respective.

Industria mobilei reprezintă un sector important în cadrul economiei din România, este considerată a Patra Revoluţie Industrială (A Patra Revoluţie Industrială se referă în termeni simpli la modul în care tehnologii ca inteligenţa artificială, autovehiculele autonome şi internetul fuzionează cu vieţile fizice ale oamenilor). Producţia de mobilă reprezintă cea mai complexă activitate din industria lemnului, fiind totodată recunoscută drept cea mai performantă formă de valorificare a lemnului sub aspectul mărimii valorii adăugate la un metru cub de lemn brut.