România va primi mai puţini bani de la Uniunea Europeană, în cadrul programului financiar multianual post 2020, a declarat Leonard Orban, consilier prezidenţial pentru Afaceri Europene, în cadrul unei conferinţe organizate de Institutul European din România (IER) şi Ministerul Afacerilor Externe. Domnia sa se aşteaptă ca, în condiţiile scăderii bugetului şi al unui mix de factori econimici şi politici, negocierile legate de buget pentru perioada post 2020 să fie chiar mai dure decât cele precedente, care s-au desfăşurat "cu cuţitele pe masă".
În opinia sa, principalele motive pentru care bugetul UE după anul 2020 va scădea sunt date de intenţia statelor de a-şi reduce contribuţia şi efectele ieşirii Marii Britanii din UE.
"Prima presiune care se va pune pe bugetul UE post-2020 va fi că statele net contributoare vor dori să reducă contribuţia lor în termeni relativi, să coboare chiar sub 1% din PIB. O a doua presiune este Brexit-ul. Fără contribuţia Marii Britanii, e evident că bugetul UE va scădea, cu un procent de aproximativ 13%. De altfel, problema aceasta va exista şi pentru anii 2019 - 2020 şi sincer nu pot să vă spun în momentul de faţă cum va fi rezolvată. Nu ştiu în ce măsură Marea Britanie va accepta să plătească o notă de plată de 50 - 60 de miliarde de euro pentru 2019 şi 2020, ceea ce desigur va pune mari probleme pentru actualul cadru multianual", a declarat consilierul prezidenţial.
De asemena, domnul Orban a mai arătat că, spre deosebire de trecut, UE se confruntă cu noi provocări, cea mai importantă dintre acestea fiind cea a migraţiei. Astfel, principalele presiuni vor fi date de cheltuielile privind integrarea refugiaţilor şi sprijinirea dezvoltării în zone de risc.
"Nu apăruse această criză teribilă a migraţiei (n.r. în perioada bugetară anterioară), care în niciun caz nu s-a finalizat. Ea va continua, se va accentua şi aceasta, fără îndoială, va ridica presiuni foarte mari din două puncte de vedere. În primul rând, refugiaţii care vor fi integraţi în diferitele state membre vor implica cheltuieli sporite în ceea ce priveşte acest proces de integrare, iar, pe de altă parte, UE a adoptat o politică absolut necesară de a sprijini dezvoltarea în diferite zone de risc, care sunt de origine sau de tranzit pentru migranţi, în special Africa. Asta presupune alocări semnificativ mai mari decât în actualul buget al UE şi desigur şi asta va contribui la scăderea alocărilor pentru politicile tradiţionale", a mai arătat Leonard Orban.
Astfel, consilierul prezidenţial se aşteaptă la reducerea sumelor de care beneficiază România în prezent. În aceste condiţii, domnul Orban consideră că, spre deosebire de trecut, ar fi extrem de utilă prezentarea unei liste de proiecte ce au adus plusvaloare.
"Mă aştept să fim capabili să prezentăm o listă de proiecte valoroase şi foarte valoroase, care au schimbat faţa României, listă de proiecte care într-adevăr au adus plusvaloare. Este extrem de util să avem o asemenea listă. Din păcate, în negocierea bugetului anterior, nu am avut aşa ceva. E necesar să avem aşa ceva, pentru că ne ajută foarte mult", a adăugat domnul Orban.
Domnia sa a mai explicat că, în aceste condiţii, procesul de absorbţie a fondurilor europene ar trebui accelerat la maximum, pentru a beneficia într-o măsură cât mai mare de fondurile mari, de care România încă poate beneficia.
Referindu-se la multitudinea de voci care pun sub semnul întrebării rezultatele pozitive ale aderării României la UE, Leonard Orban a precizat că, tot mai multe persoane ce nu au nicio treabă cu realitatea generează reacţii aproape de "eurofobie", tendinţă care, dacă va continua, riscă să devină îngrijorătoare.