BT ASSET MANAGEMENT: "Este improbabil ca BNR să nu mai opereze încă cel puţin o tăiere de dobândă, până la 1%"

Este improbabil ca Banca Naţională a României (BNR) să nu mai opereze încă cel puţin o tăiere a ratei dobânzii de politică monetară, până la 1,00%, consideră analiştii BT Asset Management (BTAM). Aceştia notează într-un raport că rata de dobândă pe titlurile de stat cu scadenţa 10 ani ale României au scăzut în zona de 2,7% în ultima săptămână, perioadă în care tăierea aplicată de BNR dobânzii-cheie, de la 1,50% la 1,25%, a început să se simtă în piaţa titlurilor de stat şi în piaţa monetară.

Analiştii BTAM precizează: "BNR reduce dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază. la nivelul de 1,25%/an, în tentativa de a stimula revenirea economică şi (de a) reduce costurile de finanţare, inclusiv în condiţiile unui mediu inflaţionist în scădere (inflaţia anuală 2% vs. 4% în urmă cu 12 luni). Decizia nu este una surprinzătoare având în vedere faptul că: s-a reuşit asigurarea stabilităţii guvernamentale post-ciclu alegeri; economia reală nu confirmă (dupa un declin mediu PIB real de -8% anual în T2 şi T3, se aşteaptă în continuare o contracţie medie de -5,5% anual şi pentru T4 şi T1'21); băncile centrale din regiunea Europei Centrale şi de Est (Polonia, Cehia, Ungaria) operează cu referinţe cuprinse între 0,10% şi 0,60%, iar inflaţia medie core armonizată pe metodologia Eurostat este de 3,4% CEE vs. 2,5% cazul României (deci dobânda medie reală este de aproximativ -3% pentru CEE vs. -1,25% pentru România); leul a fost semnificativ mai stabil faţă de euro în ultimele 12 luni comparativ cu zlotul polonez, coroana cehească si forintul maghiar. În aceste condiţii, devine improbabil ca BNR să nu mai opereze încă cel puţin o tăiere de dobândă până la 1,0%".

În raport se mai notează şi variaţiile semnificative de pe curba randamentelor suverane în lei după reducerea de rată aplicată de BNR, care au fost în medie de -30 de puncte de bază.

"Yield-urile pe 10 ani se consolidează în zona de 2,7% - cu 10 puncte de bază peste minimele istorice din 2015 (2,58% - n.r.), iar yield-urile scurte pe 2 ani coboară sub zona de 2,0% - la minimele ultimilor peste 3 ani. Diferentialul istoric median de +50 puncte de bază între randamentele pe titlurile la 2 ani şi dobânda BNR implică o evaluare teoretică de 1,5% în perspectiva scurtă-medie (incluzând scenariul BNR 1,0%). Randamentele medii reale (nominale 1,6%/an-inflatie de bază Eurostat) pe titlurile de stat din CEE (Polonia, Cehia, Ungaria) în monedele locale sunt curent de -1,9% pe maturitatea de 10 ani (vs. +0,2% cazul României pe 10 ani). Preţurile bondurilor suverane în moneda locală (sub formă de indice) au crescut în ultimele 12 luni cu +8,9%, dublu faţă de indici similari în monedele locale din regiunea CEE. Licitaţiile desfaşurate în acest an de MFP au dus la o cerere solidă de 2,5x (subscrieri 10 miliarde de lei vs. target total de finanţare 4 miliarde de lei). Cu un deficit bugetar anual mediu de -7% din PIB prognozat pentru perioada 2020-2022, supra-performarea titlurilor în lei probabil se va aplatiza fundamental pe termen mediu-lung", mai spun analiştii BTAM.

În privinţa cursului EUR/RON, specialiştii notează consolidarea leului în acest debut de an în zona 4,875 lei/euro, prag apărat în mai multe rânduri de BNR.

"Toate valutele regionale CEE importante au înregistrat recent creşteri faţă de euro între +0,2% şi +0,7%). În ultimele 3 luni, supra-performarea leului (din ciclul mai lung de 12 luni) comparativ cu monedele CEE s-a temperat: 0% vs. +2% apreciere medie CEE faţă de euro", mai arată analiştii.

Ministerul de Finanţe a redeschis joi o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa iunie 2026 şi a atras de la bănci 1,5 miliarde de lei, peste volumul programat de 600 milioane de lei, la un cost mediu anual de 2,38%, în scădere cu 58 puncte bază faţă de nivelul de la licitaţia similară de la jumătatea lunii decembrie. Cererea pe această emisiune de datorie publică (iunie 2026) a fost de 2,6 miliarde de lei. Aceasta este cea mai mare cerere pentru o licitaţie a Ministerului de Finanţe din noiembrie încoace, interesul indicând poziţia bună de lichiditate a sistemului bancar intern. Lunea trecută, la o licitaţie de obligaţiuni cu scadenţa septembrie 2031, Guvernul a împrumutat 801,7 miliarde de lei la un randament mediu de 3,09%, cu 31 de puncte de bază mai ieftin decât la licitaţia similară din decembrie. Cererea de luni a fost de 1,136 miliarde de lei la un volum planificat a fi emis de minister prin prospect de 500 milioane lei.