Ţara noastră are nevoie de un pact politic pentru economie şi stabilitate, pentru a face faţă provocărilor de ordin economic şi social, care să dea, în perioada următoare, principalele direcţii ale economiei naţionale. Această viziune, împărtăşită de specialiştii prezenţi, ieri, la Bucharest Forum, ne-ar putea ajuta să atingem potenţialul de creştere, opinează aceştia, adăugând că proiectul poate fi realizat doar cu un consens la nivelul întregii clase politice şi prin cooperare cu mediul de afaceri.
Poziţia geografică şi apartenenţa la Uniunea Europeană (UE) sunt principalele atuuri naţionale şi în jurul lor ar trebui să fie elaborată o strategie naţională de dezvoltare economică.
Noul Drum al Mătăsii (n.r. o potenţială rută comercială euro-asiatică) ar putea reprezenta, în opinia lui Mircea Geoană, principala miză geopolitică şi geoeconomică a secolului XXI, iar România, atât timp cât îşi va fructifica potenţialul, ar putea fi unul dintre beneficiari.
• Mircea Geoană: "Nu putem recupera decalajul fără creştere economică de 4%"
"Fără o creştere economică de pes-te 4%, România nu va putea recupera decalajul faţă de alte state europene şi va avea probleme în ceea ce priveşte competiţia cu acestea", a declarat, ieri, în acelaşi cadru, Mircea Geoană, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat şi preşedintele Institutului Aspen.
Actualele limitări ale modelului economic - reflectate în diminuarea potenţialului de creştere de la 4% la 2%, în creşterea inegalităţii şi în polarizarea societăţii - nu pot fi rezolvate decât prin regândirea unui nou model de dezvoltare şi guvernanţă, a mai arătat domnia sa.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene (CE), creşterea economică din acest an va fi de 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB), iar în 2013 se va ridica la 2,2%.
• Florin Pogonaru: "Mediul de afaceri depinde prea mult de cel politic"
"În prezent, asistăm la o schimbare de paradigmă: mediul de afaceri a început să depindă prea mult de mediul politic, iar oamenii de afaceri aşteptând cu spaimă deciziile liderilor politici", potrivit lui Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), subliniind că afacerile nu mai depind de pieţe în aceeaşi măsură în care depin de decizii politice.
Celor cinci "traume majore" aduse de criză nu li se poate răspunde, în opinia domniei sale, decât prin asigurarea unui numitor comun al clasei politice care să includă definirea creşterii economice şi stabilirea unor targete cuantificabile în ceea ce o priveşte.
Aceste "traume" sunt, potrivit preşedintelui AOAR, sărăcirea clasei de mijloc, scăderea valorii nominale a PIB, accentuarea dezechilibrelor demografice şi lipsa de interes faţă de problemele tinerilor, reactualizarea "-ismelor" (protecţionism, naţionalism, populism) şi deplasarea centrelor de putere şi depersonalizarea politicului care îşi caută legitimitatea în plan extern.
"Proporţia tot mai mică a celor care lucrează şi faptul că pe agenda Româ-niei nimeni nu discută în mod real problema locurilor de muncă pentru tineri sunt alte traume. Voturile le aduc pensionarii şi de aceea este bine să le acorzi lor mai multă atenţie", a mai spus Florin Pogonaru, aducând în discuţie şi necesitatea rezolvării problemelor întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).
• Vasile Iuga: "Ne putem transforma în centru logistic"
Un plan strategic de dezvoltare a economiei naţionale ar trebui să pornească de la avantajele competitive, este de părere Vasile Iuga, Country Managing Partner al PriceWaterhouse Coopers (PwC) România, domnia sa propunând transformarea Româ-niei în centru logistic regional.
"Unde este turbulenţă, sunt şi oportunităţi", a subliniat domnia sa, precizând că şansele de reuşită ar fi asigurate de poziţionarea strategică în vecinătatea Rusiei - o piaţă cu potenţial semnificativ şi cu resurse -, a Turciei - putere globală emergentă -, a Uniunii Europene şi a Mării Negre.
Alte sectoare în care ne-am putea valorifica potenţialul sunt, în opinia lui Vasile Iuga, energia şi agricultura, dar şi anumite industrii.
În domeniul energiei, ar trebui să ne implicăm activ în proiectele internaţionale (Nabucco şi AGRI), iar resursele semnificative pe care le avem la dispoziţie ar trebui exploatate inteligent, a sugerat domnia sa.
În exploatarea agricolă, ineficientă, defragmentată şi lipsită de capital, autorităţile ar trebui să stimuleze asocierea fermierilor şi să pună la punct canalele de irigaţii, iar industriile IT, auto şi creative ar trebui stimulate fiscal.
Este necasar ca toate aceste proiecte să înceapă cu legislaţia, a subliniat reprezentantul PwC, pentru că "legile bune nu costă".
• Sorin Mândruţescu: România se lupă cu ineficienţa
Curajul şi viziunea, de care liderii adevăraţi ar trebui să dea dovadă, au fost în ulitimii 20 de ani, vizibile în Polonia, dar nu în ţara noastră, a declarat, la rândul său, Sorin Mândruţes-cu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Americane (AmCham) şi CEO al Oracle România.
"Ţară noastră încă se luptă cu ineficienţa a ceea ce a mai rămas din sectorul de stat, amână an după an proiecte ca privatizarea pe bursă a companiilor de stat sau managementul privat", a spus domnia sa.
În opinia preşedintelui AmCham, soluţia ar reprezenta-o o singură Românie, în care oamenii politici să colaboreze cu mediul de afaceri şi partenerii sociali pentru a găsi soluţii care să contribuie la creşterea competitivităţii, resursele să nu fie irosite în proiecte electorale, să pună accent pe un sistem modern de educaţie, legis-laţia să fie orientată spre business şi să promoveze inovarea şi dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată, iar sistemul fiscal să includă un sistem de colectare modern.
Institutul Aspen România, în colaborare cu AmCham, AOAR şi Foreign Investors Council (FIC), organizează, în aceste zile Bucharest Forum 2012, cu tema "Europe's Fronteer Economy - Is a New Silk Road Possible?".
Aducând Bucureştiul în circuitul internaţional al marilor reuniuni internaţionale economice şi politice de tipul New York Forum şi Shanghai Forum, al căror partener este, Bucharest Forum are ca obiectiv principal constituirea unei punţi între mediul economic, cel decizional politic şi cel de expertiză sectorială şi doreşte să se contituie ca platformă informală de dialog intern şi ca platformă de reflecţie la nivel regional.
• Victor Ponta a intrat în campanie electorală
Ieri dimineaţă, înainte de prezentarea planului de guvernare, premierul Victor Ponta, prezent la Bucharest Forum, a declarat că ţara noastră are nevoie de "ceea ce i-a lipsit până acum", şi anume de o viziune pe o perioadă de cel puţin patru ani sau chiar până în 2019, când România va deţine, pentru şase luni, preşedinţia UE.
"De când am intrat în UE şi NATO, nu ne-am mai propus nimic şi nici nu am făcut aproape nimic", a spus domnia sa, subliniind că în ultimele şase luni s-a depăşit faza austerităţii şi au început reformele structurale, cea mai importantă fiind cea din energie.
Reforma la care Victor Ponta se referă sunt Legea Energiei şi insolvenţa "Hidroelectrica".
Premierul a ţinut să menţioneze că actualul Guvern a redus la jumătate deficitul, în an electoral, şi "a recâştigat încrederea pieţelor financiare după criza politică din vară".
În ceea ce priveşte viitorul, Victor Ponta a declarat: "Trebuie să stabilim ce vrem să reprezentăm în UE, care sunt zonele cu potenţial real şi ce va face administraţia în acest sens. Am primit deja semnale în legătură cu aşteptările: legislaţie predictibilă şi avantajoasă, păstrând cota de 16% şi un sistem transparent de achziţii publice."
În ciuda orientării de stânga a USL, premierul este de părere că mediul de afaceri se va afla la baza dezvoltării economice a ţării, iar rolul administraţiei este acela de a-i oferi sprijin.
Nici nemulţumirile sau frustrările de ordin social nu pot fi ignorate, în opinia domniei sale, nefiind obligatoriu ca legislaţia şi piaţa muncii să revină "la tot ceea ce a fost într-o anumită perioadă istorică, însă pentru orice investitor, orice proprietar privat sau public, un dialog social nu poate fi decât în avantajul celor care investesc şi aşteaptă profit".