Bucureştenii sunt îngrijoraţi de cutremure: 8 din 10 consideră că oraşul nu este pregătit

Cutremurele reprezintă unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru locuitorii Capitalei, conform unui comunicat emis redacţiei. Un studiu realizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, prin programul Bucureştiul Pregătit, arată că 82% dintre bucureşteni consideră că oraşul nu este pregătit pentru un cutremur major. Deşi aproape jumătate dintre respondenţi (45%) recunosc că ar trebui să ia măsuri de protecţie, aceştia nu au făcut încă niciun demers în acest sens. În prezent, doar 23% s-au informat prin cursuri sau ghiduri, iar doar 15% şi-au elaborat un plan de acţiune pentru situaţii de urgenţă.

La 48 de ani de la cutremurul devastator din 1977, teama de seisme rămâne ridicată. 59% dintre bucureşteni consideră cutremurele un pericol major, fiind pe locul doi în lista principalelor temeri, după problemele de sănătate personală (70%). 57% se simt vulnerabili în faţa unui seism puternic. Studiul mai arată că frica de cutremur este resimţită mai mult în rândul femeilor (62%) decât în rândul bărbaţilor (51%). Cele mai mari procente de nelinişte sunt întâlnite în segmentul de vârstă 35-64 de ani, în timp ce tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt mai optimişti, 39% dintre aceştia considerând că Bucureştiul este într-un stadiu "aşa şi aşa" de pregătire.

"Bucureştiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre şi este unul dintre primele 10 oraşe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, potrivit datelor Băncii Mondiale. Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României. La nivel naţional, 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, dintre care 1.424 doar în Bucureşti, iar 11.321 de persoane au fost rănite. 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, iar 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, afectând direct aproximativ 200.000 de oameni. 48 de ani mai târziu, un cutremur similar ar putea avea efecte şi mai devastatoare. În faţa unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opţiune, ci o necesitate urgentă", spune Alina Kasprovschi, director executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti, conform comunicatului.

În cazul unui cutremur major, principalele temeri ale bucureştenilor sunt pierderea unor persoane apropiate (83%), prăbuşirea clădirilor (75%), riscul de a-şi pierde viaţa sau de a fi răniţi (67%) şi pierderea locuinţei (59%). Femeile resimt semnificativ mai mult îngrijorarea faţă de dezechilibrele economice şi sociale (37% faţă de 24% în rândul bărbaţilor), lipsa informării privind adăposturile (35% faţă de 18%) şi pierderea bunurilor personale (32% faţă de 22%). Studiul a fost realizat în februarie 2025, în colaborare cu iZi data, pe un eşantion reprezentativ de 500 de respondenţi.

Când vine vorba de responsabilitatea pentru măsurile de pregătire, 91% dintre bucureşteni consideră că Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) trebuie să se ocupe de acest aspect, urmat de Primărie şi autorităţile locale, menţionate de 50% dintre respondenţi. Doar 45% dintre bucureşteni consideră că şi ei sunt direct responsabili pentru protecţia proprie. În ceea ce priveşte încrederea în măsurile de pregătire, 6 din 10 respondenţi afirmă că se bazează pe propria capacitate de reacţie. 40% au încredere în autorităţile competente (DSU/ISU), un procent similar preferă să se bazeze pe familie şi apropiaţi, iar doar 14% se bazează pe Primărie şi autorităţile locale.

Deşi aproape jumătate dintre bucureşteni (49%) spun că sunt informaţi cu privire la ce trebuie să facă în caz de cutremur, 43% nu au luat măsuri concrete de precauţie. Aproximativ 33% nu au discutat niciodată în familie despre măsurile de urgenţă, iar 31% spun că s-ar baza doar pe instinct în cazul unui seism. Doar 2% dintre respondenţi au implementat toate măsurile de siguranţă recomandate, iar cele mai des menţionate măsuri sunt stabilirea unui loc de întâlnire în casă (22%), închiderea gazului şi electricităţii (20%) şi stabilirea unui plan de comunicare în caz de urgenţă (18%). Aceste date indică o nevoie urgentă de educaţie şi conştientizare în privinţa măsurilor de prevenţie.

Tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt cei mai preocupaţi de educaţia pentru prevenirea cutremurelor. 61% dintre ei consideră că şcoala ar trebui să fie principala responsabilă pentru informarea privind riscurile seismice. În acelaşi timp, doar 43% dintre părinţi au încredere că şcolile sunt pregătite să reziste unui seism major, iar doar 33% sunt convinşi că profesorii ştiu cum să gestioneze o astfel de situaţie de urgenţă.

Dacă ar şti că locuinţa lor are un risc seismic ridicat, 41% dintre bucureşteni ar căuta să se mute într-o locuinţă mai sigură, 27% ar căuta informaţii despre consolidare, iar 12% ar aştepta sprijinul autorităţilor. În prezent, jumătate dintre respondenţi consideră că locuinţa lor este sigură, însă 29% nu au verificat niciodată acest aspect, iar doar 13% ştiu exact categoria de risc seismic a imobilului în care locuiesc.

"Doar prin colaborare, informare şi schimbări sistemice putem dezvolta soluţii aplicabile şi construi un oraş care nu aşteaptă dezastrul, ci îl anticipează şi se pregăteşte pentru el. În această zi în care comemorăm cutremurul din 1977, lansăm o campanie de conştientizare prin această cercetare şi printr-un program de burse de jurnalism - Bucureştiul Pregătit Superscrieri - pentru investigarea vulnerabilităţilor oraşului şi măsurile pe care autorităţile şi societatea civilă trebuie să le ia pentru a creşte nivelul de pregătire", spune Alina Kasprovschi, potrivit aceleiaşi surse.

Programul, susţinut de Lidl România, îşi propune să consolideze reţeaua de expertiză şi suport pentru reducerea riscurilor seismice. Până în prezent, Bucureştiul Pregătit a ajuns la 26.983 de elevi şi profesori, a oferit cursuri de prim ajutor pentru 3.189 de persoane, a instruit 17 câini de căutare-salvare şi a desfăşurat campanii de informare cu o audienţă de peste 2 milioane de persoane. Programul a acordat finanţări de peste 1,98 milioane de lei pentru 18 proiecte implementate de ONG-uri.

Pentru a susţine jurnalismul de investigaţie, Fundaţia Comunitară Bucureşti, împreună cu Lidl România, lansează Bursele Bucureştiul Pregătit Superscrieri. Trei burse, în valoare de 20.000 de lei fiecare, vor fi oferite pentru realizarea unor materiale jurnalistice care să documenteze vulnerabilităţile oraşului. Juriul este format din Georgiana Ilie, Emilia Şercan şi Cristian Leonte, iar Emilia Şercan va oferi sprijin editorial şi mentorat. Jurnaliştii interesaţi se pot înscrie între 4 martie şi 14 aprilie, individual sau în echipă.