Buget optimist pentru 2020

Creştere economică de 4,1%, deficit bugetar de 3,59%, rată medie a inflaţiei de 3,1% - aceştia sunt principalii indicatori macro-economici pe care a fost creat bugetul de anul viitor, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023, postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Unii analişti susţin că bugetul proiectat pentru anul care vine este destul de optimist.

Economistul Aurelian Dochia opinează că veniturile estimate au o ţintă înaltă, pentru că o creştere de 4,1% pentru 2020 pare, în condiţiile actuale, des­tul de ambiţioasă. De asemenea, o rată a inflaţiei de 3,1% s-ar putea să fie mai mică decât ceea ce se va realiza, apreciază domnia sa, adăugând: "Deocamdată, sunt destul de multe presiuni inflaţioniste. Am îndoieli că Executivul va reuşi să taie din unele cheltuieli pe care îşi propune să le taie. Lucrurile nu merg aşa uşor cum scrie pe hârtie, iar la investiţii nu avem ce să tăiem. În aceste condiţii, s-ar putea ca ţinta de deficit de 3,6% să fie foarte mică, dacă ne gândim la impactul pe care îl vor avea creşterile de pensii de anul viitor".

Printre altele, Aurelian Dochia este de părere că guvernanţii "probabil că şi-au făcut unele calcule, în caz contrar asumarea răspunderii pe buget este sinucidere curată".

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, luni seara, premierul Luidovic Orban a spus că, dacă bugetul va fi tergiversat, atunci există şi varianta de angajare a răspunderii. Şeful Guvernului a insistat, citat de Agerpres, că Legea bugetului trebuie adoptată până la sfârşitul anului.

• Ionuţ Dumitru: "Deschiderea procedurii de deficit excesiv de către UE este iminentă"

Şi în opinia lui Ionuţ Dumitru, fos­tul preşedinte al Consiliului Fiscal, partea de venituri din proiectul de buget pare un pic optimistă, având în vedere proiecţia macro mai optimistă decât au calculat analiştii. "Inclusiv referirile la piaţa muncii mi se par optimiste, nu irealizabile, dar optimiste", a completat domnia sa, apreciind: "Pe partea de cheltuieli, cel mai grav mi se pare faptul că se intenţionează înlocuirea finanţărilor aferente proiectelor PNDL cu finanţare din fondurile europene, ceea ce, conceptual, este corect, dar practica ne-a arătat că nu prea am fost în stare sau interesaţi să atragem fonduri europene".

În opinia lui Ionuţ Dumitru, des­chiderea procedurii de deficit excesiv de către Uniunea Europeană la adresa ţării noastre este iminentă: "Se poate întâmpla oricând, mai ales că anul acesta avem o creştere masivă, de peste 4%, iar proiectele de buget de anul viitor prevăd un deficit de peste 3%".

Expertul fiscal a mai evidenţiat că, în proiectul de buget pe anul viitor, nu pare să fi fost bugetată eliminarea accizei la ţigări, care înseamnă un impact pe buget de circa 3,5 miliarde lei.

"Anul viitor va fi foarte greu, dar din 2021 ar trebui să facem eforturi să aducem deficitul sub 3%", a conchis domnia sa.

• Codîrlaşu: "În caz extrem, CE ne poate tăia fondurile europene"

Cel mai probabil că timp de doi-trei ani se va încerca aducerea deficitului bugetar la un nivel mai mic de 3%, este de părere Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România. Domnia sa opinează: "Anul acesta probabil că vom avea un deficit de circa 4,5%, nivel ce declanşează procedura de deficit excesiv al UE. Trebuie luate măsuri pentru a duce deficitul măcar la sub 3%".

"În acest sens, avem nevoie de o politică fiscală anti-ciclică, dar va fi extrem de greu de dus la îndeplinire, după ce am avut o politică pro-ciclică timp de mai mulţi ani".

Primele măsuri care ar trebui adoptate pe termen scurt în cadrul unei politici anti-ciclice ar fi reducerea cheltuielilor. Pe termen lung ar trebui crescute veniturile, însă acest lucru este destul de greu de realizat, pentru că este nevoie de informatizarea ANAF, iar procesul va dura cel puţin un an, ne-a explicat şeful CFA.

Potrivit domniei sale, după declanşarea procedurii de deficit excesiv prima măsură pe care ar trebui să o luăm este reducerea deficitului şi furnizarea unui plan către Comisia Europeană. În funcţie de cât de credibil va fi acest plan, CE poate lua sau nu măsuri împotriva României. În caz extrem, se poate ajunge până la tăierea fondurilor europene, avertizează domnul Codîrlaşu.

• Gelu Diaconu: "Un buget cu valenţe electoraliste, cu optimism în zona veniturilor fiscale"

Ca observaţie generală asupra proiectului legii bugetului pe anul 2020 este de subliniat, în mod special, alinierea cifrelor programate, atât la venituri, cât şi la cheltuieli, la realitatea evoluţiei indicatorilor economici, atrage atenţia Gelu Diaconu, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF).

Fostul şef al Fiscului ne-a precizat: "Această readaptare la realitate se face concomitent cu luarea unor măsuri de ajustare fiscală, în principal prin modificarea mult hulitei OUG 114/2018, cât şi prin asumarea unor corecţii multianuale care, dacă vor fi respectate, vor aduce deficitul ESA de la 3,58% din PIB în 2020 la ceva mai puţin de 2% în anul 2023".

Gelu Diaconu apreciază: "Cu toate acestea, bugetul în ansamblul său este încorsetat de menţinerea creşterilor de pensii şi salarii lăsate "moştenire" de guvernarea anterioară, precum şi de precauţia luării de măsuri necesare mai consistente datorată celor două scrutinuri electorale majore de anul viitor: alegerile locale şi cele legislative.

Aşadar, un buget cu valenţe electoraliste, cu optimism în zona veniturilor fiscale (creştere de 14,59%), dar şi cu o precauţie excesivă în menţinerea unei ponderi de circa două treimi a cheltuielilor cu pensii şi salarii în totalul veniturilor fiscale, într-un stat ca România, unde infrastructura publică este pur şi simplu la pământ şi unde sunt necesare alocări bugetare consistente pentru investiţii publice".

Cu toate acestea, domnul Diaconu remarcă diminuarea cu aproape 5% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, care va induce o austeritate de bun augur în instituţiile publice, precum şi o creştere remarcabilă a cheltuielilor de capital. "Această creştere este, însă, numai pe seama creditelor angajament, un fel de "cioara de pe gard", pe care sperăm să o regăsim în execuţie în sporirea efectivă a investiţiilor publice", a completat domnia sa, adăugând: "Pe scurt, este o bilă albă pentru un guvern cu o majoritate parlamentară precară aflat în faţa unui an electoral.

Adevăratele ajustări necesare le vom regăsi cu siguranţă în proiectul de buget pentru anul 2021".

• Iohannis: "Bugetul pentru anul viitor este bun"

Bugetul pentru anul viitor este bun, a afirmat, ieri, preşedintele Iohannis, declarându-se de acord cu asumarea răspunderii de către Guvern, care i se pare fezabilă. Referindu-se la o eventuală intenţie de contestare a legii bugetului la CCR, Klaus Iohannis şi-a exprimat speranţa că va prevala înţelepciunea. În ceea ce priveşte bugetele serviciilor secrete, consideră că "nu sunt bugete bogate", nefiind majorate semnificativ.

Preşedintele statului a declarat, conform Agerpres: "Din păcate, din motive legate de guvernele PSD-iste eşuate, nu s-a putut încadra în deficitul de 3%, dar bugetul pe anul viitor prevede o reducere şi se va intra apoi în zona de deficit. Sunt prevăzuţi bani pentru investiţii, care în bugetele anterioare au fost prevăzuţi şi au dispărut rapid".

Referitor la reducerea bugetului alocat Sănătăţii, preşedintele a remarcat că "este un buget făcut în condiţii foarte dificile": "Guvernul a trebuit să ţină cont de foarte multe restrângeri şi a avut foarte multe discuţii premierul cu toţi miniştrii. Sunt convins că au fost prevăzuţi bani pentru toate proiectele angajate şi necesare".

• Orban: "Obiectivul nostru fundamental este ca până la 31 decembrie România să aibă un buget"

Premierul Ludovic Orban a afirmat, luni seară, că, în proporţie de 75%, se va merge pe asumarea răspunderii pentru adoptarea Legii bugetului. Ieri, prim-ministrul a declarat: "Am purtat discuţii cu toţi partenerii noştri - cu USR, UDMR, PMP, ALDE. De asemenea, am discutat cu liderul grupului minorităţilor pentru a obţine un acord pe proiectul de buget. Evident, am discutat şi de eventualitatea de angajare a răspunderii, am încredere că în cazul în care vom lua această decizie vor înţelege raţiunea deciziei noastre, pentru că obiectivul nostru fundamental este ca până la data de 31 decembrie România să aibă un buget".

Premierul a precizat că Guvernul va lua "cu siguranţă" în considerare toate amendamentele la buget, indiferent din partea cărui partid sau parlamentar vin.

Orban a arătat că suma alocată Ministerului Sănătăţii "satisface nevoile domeniului, în condiţiile resurselor bugetare".

Referitor la fondurile alocate Ministerului Educaţiei prin proiectul de buget şi la faptul că în acestea nu sunt prinse creşterile salariale pentru profesori prevăzute pentru luna septembrie a anului viitor, şeful Executivului a explicat: "N-aş califica buget mai mic la Educaţie. Bugetul Educaţiei trebuie privit per ansamblu, nu numai prin alocarea care există către ordonatorul principal de credite numit Ministerul Educaţiei. Există şi alte alocări care vizează educaţia, alocările către autorităţile locale, o parte dintre aceste cheltuieli se duc către şcoli, către sistemul de educaţie".

• Georgescu, BNR: "Reducerea deficitului anunţată de Guvern pentru anul viitor - un semnal bun"

Reducerea deficitului bugetar la 3,6% din PIB, anunţată de Guvern pentru anul viitor, este un semnal bun, care va fi apreciat de pieţe şi de instituţiile internaţionale, conform prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, care adaugă că nu vom asista la o retrogradare a ratingului suveran al ţării dacă politica fiscală viitoare va fi sustenabilă, bazată pe măsuri concrete.

Domnul Georgescu a declarat, ieri: "Opinăm că o corecţie graduală, dar care să fie pusă în practică începând cu anul 2020, ar aduce pe termen lung rezultate mai bune decât o ajustare bruscă a echilibrelor macro cu scopul declarat de a reduce în cel mai scurt timp deficitul bugetar".

Oficialul BNR s-a referit şi la deficitul bugetar estimat pentru finele anului curent, de 4,4% din PIB (care este peste nivelul de 3% din PIB stabilit atât prin Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, cât şi prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE), dar şi la cel de cont curent, care s-a majorat cu 1,1 puncte procentuale, la 5% din PIB în trimestrul al treilea. Florin Georgescu a precizat: "România înregistrează cel mai ridicat nivel al deficitelor bugetar şi de cont curent din UE. Contrar evoluţiilor din România, celelalte ţări din regiune au înregistrat o perioadă de consolidare fiscală în ultimii trei ani, Bulgaria şi Cehia înregistrând surplus bugetar. În acest context, este important să reiterăm faptul că, la nivel naţional, se impune un mix echilibrat de politici macroeconomice, prin corecţii în privinţa politicii fiscal-bugetare, coroborat cu implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung".

• Pentru anul viitor, investiţiile sunt estimate la 4,5% din PIB

Direcţiile majore de acţiune ale proiectului de buget pentru anul viitor sunt investiţiile în infrastructură şi susţinerea mediului de afaceri, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referintă, măsuri de limitare şi îmbunătăţire a cheltuielilor şi evitarea risipei banului public, măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate.

Pentru anul viitor, investiţiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei decât anul trecut.

Documentul citat arată că veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde lei, cu o pondere în PIB de 31,89%. Raportul MFP subliniază: "Veniturile bugetare totale au crescut ca pondere în PIB de la 29,4% în anul 2017, fiind proiectate la nivelul de 31,4% din PIB în anul 2019. Această evoluţie a fost determinată în principal de reducerea ponderii veniturilor fiscale, care şi-a menţinut trendul descendent, însă care a fost compensată de creşterea ponderii contribuţiilor sociale a sumelor primite de la UE şi a veniturilor nefiscale. Pe termen mediu, veniturile sunt estimate să crească uşor, la 31,9% din PIB în anul 2020 şi 32,2% în 2022-23, susţinute în continuare de avansul ponderii în PIB a contribuţiilor sociale".

Cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB, în anul 2023 acestea fiind estimate să ajungă la 474,4 miliarde lei, respectiv 34% din PIB.

Ţinta de deficit bugetar se preconizează că va ajunge la 1,94%, în anul 2023.

Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere faţă de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanţei de bunuri de 7,7% din PIB.

Câştigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata şomajului este prognozată să atingă anul viitor 3%, faţă de 3,2% în 2019, iar numărul şomerilor - 275.000.

Se aşteaptă o majorare a numărului de salariaţi de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei şomajului înregistrat la 3% la sfârşitul anului 2020, conform sursei citate.

Măsurile care au stat la baza construcţiei bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu, precum şi faptul că executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi.

Veniturile bugetului general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2020 sunt estimate la 82,3 miliarde lei, reprezentând 7,3% din produsul intern brut, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023. Documentul arată că veniturile totale ale bugetelor locale sunt estimate la 62,874 miliarde lei, reprezentând 5,6% din produsul intern brut, în timp ce veniturile celorlalte bugete de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă 1,7% din PIB.

Veniturile proprii ale bugetelor locale (formate din impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri) sunt estimate la 13,13 miliarde lei şi reprezintă 20,9% din totalul veniturilor bugetelor locale, în creştere cu 0,7 puncte procentuale faţă de nivelul estimat pentru anul 2019.

Nivelul impozitului pe venit estimat ca va fi încasat în anul 2020 este de 26,221 miliarde ei.

• Credite bugetare în creştere pentru nouă ministere şi în scădere pentru alte şapte

Nouă ministere vor primi, anul viitor, credite bugetare mai mari comparativ cu cele din acest an, în timp ce pentru şapte acestea vor fi mai reduse, conform documentului citat. Acesta arată că Ministerul Afacerilor Externe are prevăzute pentru 2020 credite bugetare de 1,046 miliarde lei, în scădere cu 15%, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de 18,338 miliarde lei (minus 14,55%), Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - 1,218 miliarde lei (minus 36,89%) şi Ministerul Finanţelor Publice - 5,304 miliarde lei (minus 18,53%).

Bani mai puţini vor primi şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - 5,547 miliarde lei (minus 42,21%), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor - 1,192 miliarde lei (minus 60,47%) şi Ministerul Sănătăţii - 11,488 miliarde lei (minus 22,83%).

În schimb, creditele bugetare pentru Ministerul Afacerilor Interne vor fi majorate cu 13,16%, la 20,192 miliarde lei, cele ale Ministerului Apărării Naţionale cu 16,15%, la 23,736 miliarde lei, ale Ministerului Culturii cu 9,14%, la 943,639 milioane lei, şi cele ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu 2,54%, la 32,839 miliarde lei.

Ministerul Finanţelor Publice va primi pentru acţiuni generale 27,264 miliarde lei (plus 12,75%), Ministerul Fondurilor Europene va avea alocate credite bugetare de 2,094 miliarde lei (plus 62,01%), Ministerul Justiţiei - 4,904 miliarde lei (plus 4,74%), Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - 41,911 miliarde lei (plus 32,74%), Ministerul Tineretului şi Sportului - 569,107 (plus 0,77%) şi Ministerul Transporturilor 11,808 miliarde lei (plus 3,28%).

Proiectul prevede majorări ale creditelor bugetare şi pentru Administraţia Prezidenţială, cu 4,42%, la 67,836 milioane lei, Camera Deputaţilor, cu 6,13%, la 470,915 milioane lei, Senat, cu 1,66%, la 215,69 milioane lei, şi Secretariatul General al Guvernului, cu 5,49%, la 1,913 miliarde lei.

Bani în plus vor primi şi serviciile, cu excepţia Serviciului de Informaţii Externe, care va avea o scădere de 3,12%, la 323,7 milioane lei. Astfel, Serviciul de Protecţie şi Pază are prevăzute credite bugetare de 275,175 milioane lei (plus 19,08%), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 630,379 milioane lei (plus 6,01%) şi Serviciul Român de Informaţii de 2,684 miliarde lei (plus 10,80%).

Autoritatea Electorală permanentă are prevăzute credite bugetare de 272,639 milioane lei, în scădere cu 29,86% faţă de cele din 2019.

• Salariul mediu brut pe care a fost fundamentat bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2020 - 5.429 lei

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 este de 5.429 lei.

Pentru anul 2020, din totalul veniturilor bugetare estimate la 87,489 miliarde lei, 86,9% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 0,2% din venituri nefiscale şi 12,9% din subvenţii de la bugetul de stat, respectiv suma de 11,309 miliarde de lei.

Din totalul veniturilor bugetare, 87,327 miliarde lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,8%) şi 162,337 milioane lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 sunt diminuate cu suma de 9,378 miliarde lei, aferentă Pilonului II de pensii.

În anul 2020, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 87,465 miliarde lei, din care 87,327 miliarde lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 137,86 milioane lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale ( 0,2%).

Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,9% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,1% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, alte transferuri, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, alte cheltuieli şi active nefinanciare).

Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2020 sunt în sumă de 84,832 miliarde de lei, respectiv 7,5% din PIB. La stabilirea necesarului de fonduri pentru plata pensiilor, s-a avut în vedere o pensie medie lunară de 1.515 lei, mai arată sursa citată. Aceasta subliniază că datoria României se află sub pragul de 60% din PIB şi respectă regula europeană, fiind evidenţiată o tendinţă de scădere a ponderii în PIB pe orizontul 2015-2018.

Raportul MFP evidenţiază că măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2020 şi perspectiva 2021-2022, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht.