Bugetul de stat - rectificat pozitiv de Guvern

Guvernul a aprobat, ieri, a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, după prima adoptată în 18 august 2022. Conform noii rectificări bugetare, veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.

Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 miliarde lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).

Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 miliarde lei, diminuându-se de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,7 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,57 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

"Rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, asigură cheltuielile de asistenţă socială. De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor. Totodată, se asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică. Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR", se arată în comunicatul de presă emis de Guvern după şedinţa de ieri.

Printre ministerele care au înregistrat o majorare a alocării iniţiale se numără şi Ministerul Educaţiei, care a primit în plus 320 milioane lei, potrivit declaraţiei ministrului Ligia Deca. Banii alocaţi la rectificarea bugetară vor fi direcţionaţi pentru "asigurarea salariilor pentru personalul din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat", a spus Ligia Deca.

Ministrul de resort a precizat că pentru capitolul "învăţământ" au mai fost suplimentate şi sumele pentru bursele elevilor, cu 200 milioane lei, dar suma respectivă va fi împărţită unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată, 34 milioane lei au fost alocaţi suplimentar pentru finanţarea şcolilor private acreditate.

Majorarea bugetului Ministerului Educaţiei reprezintă o surpriză deoarece iniţial, în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară, era prevăzută o reducere de 80 milioane lei a bugetului ministerului respectiv.

• Consiliul Fiscal: "Rectificarea bugetară include nerealizarea unor proiecte finanţate prin PNRR prevăzute pentru anul în curs"

Rectificarea bugetară operată ieri de Executiv este în linii mari apreciată de Consiliul Fiscal, dar instituţia publică al cărei preşedinte este Daniel Dăianu scoate în evidenţă faptul că mai multe proiecte prevăzute să fie realizate în acest an în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), nu au mai fost demarate, ceea ce a dus la revizuirea cu aproape 6 miliarde lei a cheltuielilor pentru investiţii. De asemenea, în opinia Consiliului Fiscal se face referire şi la faptul că Guvernul a majorat semnificativ, cu 4,5 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile.

În privinţa investiţiilor, documentul citat avertizează că sunt probleme majore, înregistrându-se o diferenţă de 20,6 miliarde lei faţă de rectificarea bugetară din 18 august.

Consiliul Fiscal precizează că proiectul celei de a doua rectificări bugetare include o majorare de mică amploare atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor totale ale bugetului de venituri şi cheltuieli, de +0,8 miliarde lei. Deficitul bugetar rămâne astfel nemodificat în termeni nominali. Astfel, nivelul deficitului bugetar este anticipat să se diminueze la 5,74% din PIB de la 5,84% din PIB anterior, pe fondul majorării proiecţiei PIB nominal cu 23,7 miliarde lei.

"Consiliul Fiscal salută intenţia Guvernului de a ţinti un deficit bugetar mai redus pentru acest an", se arată în documentul citat.

Instituţia publică semnalează faptul că în structura veniturilor şi cheltuielilor bugetare, există modificări importante.

"Pe categorii de venituri bugetare, revizuiri pozitive mai importante ale estimărilor iniţiale survin la venituri nefiscale (+6,7 miliarde lei), impozit pe profit (+1,6 miliarde lei), sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,5 miliarde lei). În schimb, revizuiri negative mai însemnate au loc la nivelul sumelor aferente asistenţei financiare nerambursabile alocate pentru PNRR (-5,8 miliarde lei), veniturilor din TVA (-2 miliarde lei), sumelor aferente închirierii benzilor de frecvenţă 5G (-1,3 miliarde lei), încasărilor din accize (-0,7 miliarde lei). Pe categorii de cheltuieli bugetare, suplimentări mai importante se regăsesc la nivelul cheltuielilor cu dobânzile (+4,5 miliarde lei), asistenţă socială (+1,6 miliarde lei), bunuri şi servicii (+1 miliard lei), cheltuieli de capital (+0,5 miliarde lei), în timp ce diminuări însemnate ale alocărilor au loc la nivelul proiectelor cu finanţare din PNRR, incluzând şi componenta de împrumut (-7,6 miliarde lei)", se arată în Opinia Consiliului Fiscal privind noua rectificare bugetară.

Membrii Consiliului afirmă că a doua rectificare bugetară aprobată de Guvern confirmă aprecierile instituţiei cu privire la insuficienţa alocărilor pentru cele două categorii menţionate mai sus, cu menţiunea că alocările suplimentare propuse prin cea de a doua rectificare bugetară însumează 2,6 miliarde lei.

Consiliul Fiscal arată că execuţia bugetară la 9 luni arăta o sub-execuţie semnificativă a cheltuielilor de capital, fiind înregistrată o diferenţă semnificativă, de aproximativ 20,6 miliarde lei, faţă de ţinta propusă prin prima rectificare, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an.

Totodată, există o sub-execuţie şi a proiectelor finanţate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart faţă de ţintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiţii, chiar şi presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale anului 2022, este posibil şi chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar, afirmă Consiliul Fiscal.

Membrii instituţiei publice precizează că există şi o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash şi, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010, incertitudine reprezentată de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie.

"Costul final al OUG 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei, în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10.11.2022 sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condiţiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie/de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini şi cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG 119/20228)", concluzionează Consiliul Fiscal.