BUGETUL, ÎN ŞEDINŢA DE GUVERN DE ASTĂZI Florin Jianu, CNIPMMR: "Bugetul de stat pentru 2018 este lipsit de viziune"

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că bugetul de stat pe 2018 este lipsit de viziune şi că acesta ar trebui să fie construit pe proiectele pe care ţara noastră şi le propune pentru 2018 şi pentru anii care urmează.

Guvernul estimează o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 5,5% anul viitor, până la 907,85 miliarde lei (195,5 miliarde euro), potrivit sintezei proiectului de buget pentru anul viitor, care va fi discutată, astăzi, în şedinţa Executivului, după cum a anunţat, luni, vicepremierul Marcel Ciolacu.

Totodată, Guvernul estimează în 2018 un deficit bugetar (cash) la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA va fi de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, a spus, ieri, că nu sunt vizibile, în proiectul de buget, măsuri pentru debirocratizarea mediului de afaceri sau elemente privind educaţia, apărarea sau investiţiile.

Domnia sa a adăugat: "Dacă facem referire la bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA), vedem că pentru programul de internaţionalizare, bugetul este înjumătăţit şi va fi, anul viitor, de 10 milioane de lei, cel pentru participarea României la târguri internaţioanle, expoziţii şi misiuni economice, scade şi el, de la 45 de milioane de lei, la 25 de milioane de lei. Aici cred că ţine foarte mult şi de forţa de negociere a celor care conduc ministerul pentru a exprima nevoile şi importanţa investiţiilor în programele pentru mediul de afaceri. Guvernul nu îşi propune să eficientizeze activitatea şi spun acest lucru pentru că, dacă ne uităm la veniturile din dividende şi din profitul net al regiilor autonome şi al companiilor de stat, care scad, în medie, cu 35-37%, şi la investiţii, care de asemenea, scad, ne dăm seama că, practic, transferăm povara bugetului de stat pe micro-întreprinderi şi pe mediul de afaceri, dar nu eficientizăm, în niciun fel, activitatea publică a statului, a Guvernului şi a companiilor de stat".

Construim bugetul de stat fără să luăm în seamă, în niciun fel exerciţiul anterior, a mai afirmat Florin Jianu, subliniind că bugetul de stat pentru anul următor ar trebui să fie construit pe proiecte şi pe obiective concrete, simple, care să ducă la creşterea nivelului de trai şi să se axeze pe investiţii, în proiecte de infrastructură, în apărare (şi pe alocarea a 2% din PIB), pe educaţie, pe cercetare, inovare, dezvoltare şi pe investiţii în sfera programelor pentru IMM-uri.

• Ovidiu Nicolescu, CNIPMMR: "Nicio altă ţară din Europa, în afară de noi, nu şi-a anticipat o creştere de 5,5% a PIB-ului"

Bugetul pentru anul următor reprezintă cel mai important instrument de management public al oricărei ţări şi cel mai important instrument de planificare şi previzionare, a subliniat, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedinte de onoare al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Potrivit domniei sale, bugetul pentru anul viitor trebuie să fie realist şi riguros (să pornească de la situaţia economiei româneşti, ţara noastră fiind pe ultimul loc la dezvoltare economică, între statele din UE).

"Trebuie să punem accent pe dezvoltare şi trebuie ca bugetul să respecte metodologia de realizare a unui buget naţional. Este necesar ca acesta să reflecte obiectivele prevăzute în programul de guvernare.

Atunci când examinăm bugetul nostru consolidat pe anul viitor constatăm că este un buget optimist, care se bazează pe o creştere de 5,5% a PIB-ului, în condiţiile în care nicio ţară din Europa nu şi-a anticipat o asemenea cifră pentru anul viitor.

De asemenea, putem spune că este un buget care se bazează pe o creştere record a veniturilor, de peste 30,7 miliarde de lei şi pe una a cheltuielilor şi mai record de 32,7 miliarde de lei. Aceste cifre arată un salt important faţă de ceea ce s-a realizat în 2017", a mai afirmat domnul Nicolescu.

Totodată, potrivit CNIPMMR, bugetul pe 2018 este fragil pentru că prevede un deficit de 2,97%, în condiţiile în care procentul maxim acceptat de UE este de 3%.

Ovidiu Nicolescu a afirmat: "Bugetul pe 2018 este pe muchie de cuţit pentru că o serie întreagă de venituri previzionate sunt în creştere ameţitoare faţă de anul precedent (la veniturile din taxe de administrare etc., creşterile sunt şi de peste 20 ori). Este un buget dezechilibrat pentru că prevederile nu sunt armonizate cu obiectivele sale declarate (creştere susţinută, dezvoltare economică şi investiţii) şi nu se realizează recomandarea UE, de aplicare a ajustării de 0,8%, pe care va trebui să o facem la anul, altfel riscăm un infringement din partea UE. Nu au fost eliminate nici politicile expansioniste, bazate pe creşterea excesivă a pensiilor şi salariilor, deşi Fondul Monetar Internaţional (FMI) ne-a indicat să facem acest lucru".

Bugetul de stat pe 2018 neglijează sectorul IMM-urilor, principalul creator de locuri de muncă şi aducător de venituri la bugetul de stat, a mai semnalat domnia sa.

Totodată, domnul Nicolescu a mai precizat: "La cele patru programe pentru IMM-uri, avem scăderi, dar cresc cheltuielile cu personalul din cadrul ministerului de resort. În plus, se amplifică sarcina fiscală a IMM-urilor, prin introducerea impozitului de 1% pentru micro-întreprinderi, aşadar se încasează dublu de la ele, iar veniturile de la persoanele fizice scad. De asemenea, omorâm micro-întreprinderile cu fiscalitatea la redevenţe şi este şocant faptul că se menţionează că se reduc contribuţiile, dar dacă ne uităm la capitolul respectiv din buget, vedem că sunt creşteri la mai multe categorii de contribuţii".

CNIPMMR consideră că este esenţial ca bugetul naţional să fie revizuit şi că trebuie să se axeze pe creştere economică, pe crearea de locuri de muncă şi pe siguranţa cetăţenilor, aşa cum se întâmplă în Europa, a mai menţionat Ovidiu Nicolescu, adăugând: "Considerăm necesară creşterea finanţării acordate programelor pentru IMM-uri şi creşterea investiţiilor publice în vederea relansării câtorva proiecte de infrastructură. De asemenea, trebuie avută în vedere şi prevederea ajustării structurale din PIB de 0,8%, pentru a nu dezechilibra total bugetul pe anul viitor şi punerea în acord cu prevederea FMI de a limita politicile expansioniste din creşterea de salarii şi pensii".

Anul acesta, creşterea economică a ţării noastre a fost una notabilă şi trebuie să alcătuim un buget echilibrat pentru 2018, centrat pe dezvoltare, care să fie corelat cu cerinţele UE, pentru a evita pe viitor probleme de infringement, a conchis preşedintele de onoare al CNIPMMR.

Întrebat, luni, care sunt domeniile care vor beneficia de alocări mai mari, vicepremierul Marcel Ciolacu a declarat: "Toate vor avea bugete mai mari. Ministerele (...) vor avea bugete mai mari, Ministerul Sănătăţii va avea buget mult mai mare. Mai ales că are şi componenta de investiţii. Educaţia va avea buget mai mare şi Ministerul de Interne va avea bugetul mai mare faţă de anul trecut".

Domnia sa a susţinut că investiţiile vor fi mai mari decât anul trecut: "Oricum, sperăm ca investiţiile să fie mai mari decât anul trecut cu peste 25%. Este estimat în momentul acesta la 907,8, dar credem că atunci când se va termina şi o să ne dea prognoza INS-ul, noi credem că va fi un buget mult mai mare. Este cel mai mare buget pe care l-a avut România vreodată. Cei patru indicatori macro-economici, şomajul este estimat între 4-4,4, avem creştere economică de 5,5 estimată şi inflaţia care va fi + sau - 2/ + sau - 1. Am văzut BNR-ul că a dat 2,5 + sau -".

Pentru anul viitor, Guvernul estimează o inflaţie medie de 3,1%, în condiţiile în care BNR estimează o inflaţie de 3,2% pentru finalul anului 2018. Executivul mizează în 2018 pe un curs mediu de 4,55 lei pentru un euro, uşor peste actualul nivel afişat de BNR, de 4,6422 lei/euro. În 21 noiembrie, euro a atins un nivel record, de 4,6551 lei/euro.

Guvernul prognozează un număr al şomerilor de 351.000 de persoane şi un câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

În anul 2018 cheltuielile destinate investiţiilor sunt estimate la 38,5 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,2% în PIB, pentru ca în anul 2020 acestea să fie estimate la 53,3 miliarde lei.

Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde lei, respectiv 31,7% din PIB.

"Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuţiile cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8 %, accize 3,3%, impozit pe salarii şi venit cu 2,3 % din PIB", se arată în proiect.

Cheltuielile bugetare pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB.