BUZĂU Fermierii anunţă producţii foarte mici la grâu, iar brutarii - scumpirea pâinii

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Buzău a finalizat primele analize privind producţiile medii înregistrate în această primăvară la culturile de grâu, orz şi rapiţă, iar rezultatele arată, cu adevărat, dezastrul provocat de seceta pedologică extremă instalată în judeţ şi în ţară.

Astfel, în judeţul Buzău, cea mai slabă recoltă a fost obţinută la grâu, unde media la hectar a fost, în funcţie de zonă, cuprinsă între 1500 şi 2000 de kilograme. La orz, cantitatea obţinută a fost puţin mai mare, respectiv 2600 de kilograme la hectar, în timp ce la rapiţă fermierii au recoltat circa 1700 de kilograme la hectar.

În acelaşi raport, specialiştii din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Buzău au venit şi cu explicaţiile care au dus la înregistrarea acestor producţii extrem de mici faţă de anul trecut.

"Anul agricol 2021-2022 a debutat cu o toamnă în care regimul hidrotermic din aer şi sol nu a permis desfăşurarea normală a proceselor de vegetaţie la culturile de toamnă. După o iarnă fără zăpadă, fără prea multe precipitaţii -ianuarie 3 litri/mp, februarie-7 l/mp, martie 7 l/mp judeţul Buzău a avut parte şi de o desprimăvărare fără ploi. Datorită acestui an agricol atipic apreciem că circa 90% din producţia cerealieră va fi depozitată la producători şi doar 10 % la procesatori", informează Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Buzău.

De partea cealaltă, marii fermieri din judeţ au şi ei o explicaţie.

"Anul acesta, majoritatea fermierilor şi-au setat tehnologiile pentru producţii de 7000-7500 kg de grâu la hectar. Din păcate condiţiile meteo nu i-au ajutat astfel încât avem zone cu producţii foarte mici. De exemplu, avem zona Râmnicului Sărat unde producţiile la grâu au fost între 1500 şi 2000 kg la hectar. Au fost şi zone unde producţiile într-adevăr, au atins 5.000-5.500 kg la hectar, ceea ce a făcut ca, în mare parte, fermierii să nu-şi poată recupera cheltuielile avansate cu înfiinţarea culturii de grâu şi cu banii alocaţi pentru tehnologiile destul de scumpe. În general, vorbim de cheltuieli care se ridică la 4.500 - 5000 de lei la hectar dat fiind faptul că, anul acesta, o mare parte din fermieri au avut achiziţii de îngrăşăminte cu preţuri mai mici făcute de anul trecut din vară, neluând în calcul cheltuiala cu arendă la cei care au suprafeţe luate pe contracte de arendă", a explicat Valeriu Alecu, fermier din judeţul Buzău.

Şi o producţie mică la grâu duce şi la scumpiri în domeniul panificaţiei. Producătorii din Buzău anunţă deja că se gândesc ca, din toamnă, să majoreze, din nou, preţul pâinii altfel ar fi nevoiţi să renunţe la afaceri pentru că nu mai pot ţine pasul cu scumpirile materiilor prime.

"Din punctul meu de vedere, problemele sunt nu grave ci aş putea spune foarte grave. Preţul materiei prime a explodat, preţurile cu transporturile de asemenea. Lumea, cel puţin aşa o percep eu, de la zi la zi devine tot mai cumpătată datorită lipsurilor pe care le au şi dumnealor la rândul lor. Este foarte, foarte greu. Nu putem ţine nivelul de creştere a preţurilor cu nivelul de creştere a materiei prime şi nu numai. Vorbim, pe lângă materia primă, vorbim de gaze care au explodat, curentul şi el de asemenea. Eu unul, cel puţin mă gândesc foarte serios, dacă mai pot sau nu continua această activitate, să o susţin timp îndelungat, eu nu ştiu încă, împreună cu ai mei colaboratori căutăm încă soluţii, ne este destul de greu să supravieţuim în aceste condiţii, în aceste timpuri.

De exemplu, de la începutul anului, kilogramul de făină a crescut de la 1.99 lei la 6 lei. Grăsimile vegetale, de la aproximativ 3.99 lei au sărit de 9 lei, drojdia are şi ea o creştere, dar nu chiar atât de semnificativă. Gazele ne termină datorită preţurilor foarte mari, curentul şi el de asemenea. Este greu, este foarte greu.

Şi preţul pâinii a suferit modificări în această perioadă, dar datorită faptului că noi suntem condiţionaţi şi de vânzări, nu putem creşte atât de mult preţul încât să acopere aceste creşteri ale materiei prime şi ale utilităţilor. Cel puţin, mie la ora actuală, îmi este teamă că nu mai pot susţine această diferenţă", a explicat Dan David, producător din domeniul panificaţiei Buzău.

Producătorul din Buzău adaugă faptul că dacă ar fi să fixeze un preţ al pâinii care să-i aducă şi profit, atunci o franzelă ar trebui să fie cu 30% mai scumpă.

"Acum o franzelă costă aproximativ 3,50 lei la 450 g. La începutul anului costa 1,65 lei. Ca să putem face faţă scumpirilor preţul la paine ar trebui să crească cu cel puţin 30%. Însă ce faci? Este foarte uşor să creşti un preţ al unui produs, problema este cine îţi mai cumpără produsul? Oamenii, datorită lipsurilor, devin foarte cumpătaţi, preferă preţul în detrimentul calităţii în ultimul timp şi nu că aşa îşi doresc ci din cauza situaţiei care le impune să se comporte în aşa măsură", a mai spus Dan David.

Fermierii vin, însă, cu alte explicaţii şi susţin că în România există totuşi o cantitate sufientă de grâu încât ţara noastră să nu treacă printr-o criză alimentară.

"Acolo unde s-a investit suficient tehnologie avem grâu de panificaţie, drept exemplu vă pot da calităţile de la grâul pe care noi l-am recoltat. Este un soi românesc, Glossa, cu o greutate hectolitrică 82, proteine 12,5, ceea ce îl face să fie destul de bun pentru panificaţie. Preţul pâinii este influenţat de foarte multe elemente de cost. Unul dintre elementele de cost al pâinii ar fi şi preţul materiei prime, în speţă grâul de panificaţie. La actualele preţuri ale grâului de panificaţie, preţul pâinii ar trebui să nu crească. Nu ştiu ce va fi peste o lună sau două, dacă preţul grâului va sări de 1800 de lei pe tonă, atunci sigur procesatorii vor modifica şi preţul pâinii. Acum sunt şi celelalte elemente de cost: cheltuielile cu transport, cheltuielile cu energia, cheltuielile cu salariile care, toate acestea influenţează în ponderi diferite costul final al pâinii.

Din punct de vedere al necesarului de cereale, România nu ar trebui să treacă printr-o criză alimentară. Există suficient grâu acum în spaţiile de depozitare ale fermierilor încât să nu ne facem probleme cu producţia de cereale. S-ar putea să avem ceva probleme la producţia de porumb, dar necesarul de consum la porumb în ţara noastră a scăzut foarte mult, dat fiind faptul că nu mai avem zootehnie, în consecinţă, dacă statul român vrea să-şi creeze rezerve de stat, are suficient grâu la fermieri acolo, totul e să ofere un preţ convenabil astfel încât fermierii să-l pună la dispoziţia statului", a spus Valeriu Alecu, fermier din Buzău.

În judeţul Buzău a fost cultivată cu grâu o suprafaţă de 62.400 de hectare.