Buzăul, în topul judeţelor cu cele mai multe angajări

După ce a ocupat primul loc după numărul şomerilor neindemnizaţi, Buzăul ajunge să urce în topul judeţelor cu cele mai multe angajări. Practic, după o analiză făcută publică de Agenţia Naţională a Ocupării Forţei de Muncă, judeţul Buzău ocupă locul trei în topul naţional după numărul persoanelor care şi-au găsit un loc de muncă în primele trei luni ale acestui an. Domeniul agricol deţine ponderea angajărilor, însă mulţi buzoieni şi-au găsit posturi şi în fabricile de pe platforma industrială a municipiului, în timp ce tinerii au optat pentru un job în domenii de activitate dezvoltate foarte mult în perioada de pandemie, cum ar fi, de exemplu, comerţul online.

Este vorba despre un record de angajări la Buzău. Nu mai puţin de 2800 de persoane au fost angajate în primele trei luni ale acestui an.

"Un clasament al judeţelor cu cele mai multe persoane angajate arată că Timiş ocupă primul loc (4.900), urmat de Bucureşti (2.888) şi Buzău (2.800)", arată raportul ANOFM.

Media angajărilor în această perioadă a fost de circa 900 de persoane pe lună, cifră care se menţine şi în lunile aprilie-mai. Angajările masive s-au datorat, spune Ionel Tociu, directorul AJOFM, şi unei schimbări a strategiei de angajare a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Practic, a facilitat legătura dintre angajatori şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prin trimiterea unor scrisori de recomandare cu dispoziţie de repartizare.

Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău, a declarant: "În lunile ianuarie, februarie, martie şi chiar aprilie am avut o medie de 900 de angajări. De la începutul anului am schimbat strategia de angajare. Pentru că pandemia ne interzice să mişcăm mase mari de oameni, iar din acest motiv legătura cu cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă era foarte greu de ţinut, am decis, ca din ianuarie, să eliberăm noi scrisori de recomandare cu dispoziţie de repartizare către aceste persoane aflate în căutarea unui loc de muncă".

Cei mai mulţi dintre buzoieni au fost angajaţi în domeniul agricol, fie la diferite activităţi care au loc în această perioadă în sere şi solaria, fie au fost angajaţi de marii fermieri pentru lucrările de pe câmp specifice sezonului de primăvară.

Informaţia este confirmată şi de marii fermieri. Valeriu Alecu, agricultor din zona comunei Smeeni, a explicat că, de fapt, în această perioadă, au fost rechemaţi la muncă foştii salariaţi trimişi în toamna anului trecut în şomaj.

Multe posturi au fost scoase spre ocupare şi de angajatorii care îşi desfăşoară activitatea pe platforma industrială a municipiului Buzău, precum şi de patronii care, în pandemie, şi-au dezvoltat comerţul online.

Cei care şi-au găsit un loc de muncă în această perioadă au vârste de la 18 ani, însă ponderea este deţinută de persoanele peste 45 de ani, mulţi angajatori fiind de acord să ofere posturi inclusiv pensionarilor pentru că sunt persoane care au experienţă în domeniu.

• "Căpşunarii" şi-au căutat de muncă în ţară

Un alt fenomen înregistrat tot în această perioadă este şi refuzul buzoienilor pentru locurile de muncă oferite de angajatorii străini. Practic, din cauza pandemiei de coronavirus, cei care obişnuiau să plece peste hotare la diferite munci sezoniere din domeniul agricol acum refuză aceste locuri de muncă, deşi sunt bine plătite. Fenomenul a fost observat chiar de directorul AJOFM care a avut o ofertă de angarea din partea unui angajator strain, dar care a rămas, în final, fără forţă de muncă. Explicaţia - oamenii se tem că se pot îmbolnăvi, departe de familii. Oferta a stat postată săptămâni la rând pe site-ul AJOFM Buzău. Era vorba despre 900 de locuri de muncă, în Spania, la cules de fructe.

Directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu, a adăugat: "Până la această oră nu sunt solicitări de la buzoieni pentru a se înscrie pentru acest tip de locuri de muncă. De ce? Şi noi am fost destul de surprinşi, având în vedere că la Buzău rata şomajului este destul de mare şi numărul celor care doresc să lucreze în străinătate este destul de mare. Am fost şi noi curioşi să vedem ce se întâmplă, de ce nu vor. În marea majoritate a cazurilor, ni s-a răspuns că din cauza coronavirusului, având în vedere rata de infectare foarte mare din celelalte ţări membre ale UE, ei spun: bun, şi pentru cât timp să mă duc? Să mă duc pentru o săptămână, două şi pe urmă să mă îmbolnăvesc, să mă trimită acasă? Cu alte cuvinte, nu vor să se înscrie pentru că frica de a se îmbolnăvi este foarte mare, la fel şi frica de consecinţele ulteriore ale infectării".

Buzoienii care în alţi ani abia aşteptau primăvara şi se înghesuiau să prindă un loc de muncă în agricultura din Spania, de unde se întorceau acasă cu sume destul de mari, şi-au schimbat opţiunile. Oamenii se tem că odată ajunşi peste graniţe se vor îmbolnăvi şi chiar se gândesc la ce este mai rău. Aşa că, deşi ar fi putut obţine bani pe care în ţară nu aveau nicio şansă să-i câştige în decurs de câteva luni, aleg să rămână acasă, unde se simt mai în siguranţă.

Ionel Tociu a mai spus: "În general, o ofertă de acest gen se ocupa în două, maxim trei zile. Iată că acum au trecut trei săptămâni de când sunt scoase aceste locuri de muncă în străinătate, şi nu numai ele, mai sunt şi în alte ţări, şi interesul este aproape 0. Repet, există frica de COVID, frica de a se îmbolnăvi acolo, frica de a face complicaţii, şi aşa mai departe. Sunt contracte de muncă sigure, garantate. Spre exemplu, în Spania, salariul unui român este echivalent cu cel al unui spaniol care ar lucra în acelaşi domeniu."

Angajatorul spaniol oferea un program de 6 ore şi jumătate pe zi cu un salariul brut este de 44,99 euro/zi din care se scădeau asigurări de sănătate şi TVA, ceea ce făcea ca salariul net să rămână de 41,29 euro/zi. La sfârşitul campaniei, angajatorul plăteşte muncitorilor şi un bonus. Iar orele suplimentare se plăteau cu 7,47 euro /oră. De asemenea, cazarea era oferită gratuit.

Cu alte cuvinte, un căştig mai mare decât cel pe care, de exemplu, în obţin angajaţii din agricultură din Buzău, unde, potrivit datelor statistice, sunt cele mai mici salarii din agricultura românească.

Un raport DJS Buzău arată: "Cele mai mari căştiguri sunt în domeniul serviciilor, respectiv 2957 lei, sub media judeţului înregistrându-se în agricultură, silvicultură şi pescuit - 2153 lei - şi în industrie şi construcţii - 2669 lei. Într-un clasament naţional al judeţelor României, judeţul Buzău ocupă: locul 36 după câştigul salarial mediu net; locul 41 după câştigul salarial mediu net în agricultură, silvicultură şi pescuit, locul 31 după câştigul salarial mediu net în industrie şi construcţii; locul 29 după câştigul salarial mediu net în servicii".

Judeţul Buzău are 85.638 de angajaţi , mai mult de jumătate dintre ei fiind lucrătotori în domeniul serviciilor, în timp ce aproximativ 34.000 de oameni au locuri de muncă în industrie şi construcţie şi doar 4200 în agricultură.

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2020 la nivelul judeţului Buzău de 2773 lei, adică cu 847 lei mai mic decât cel înregistrat la nivel national.

"Câştigul salarial mediu nominal net a fost în luna decembrie 2020 la nivelul judeţului Buzău de 2773 lei, mai mare cu 5,2 % faţă de luna precedentă şi cu 3,9 % faţă de luna decembrie 2019. Câştigul salarial mediu nominal net la nivel naţional a fost de 3620 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 209 lei (+6,1 %).Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna decembrie 2020 în judeţul Buzău a fost de 4512 lei, în timp ce la nivel naţional a fost de 5906 lei", informează DJS.

În luna ianuarie, Buzăul număra peste 13.000 de şomeri, însă după primele trei luni, ca urmare a angajărilor masive, judeţul a ajuns să numere doar puţin peste 10.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.