Buzeşti-Berzei - un pas înainte, doi înapoi

• Stoparea proiectului Buzeşti-Berzei pune în pericol locuitorii din zonă

• Autorităţile: Procesele câştigate de ONG-uri nu mai au efect practic

Organizaţia "Salvaţi Bucureştiul" a câştigat, în acest an, o serie de procese în instanţă, legate de proiectul Buzeşti-Berzei-Uranus. Se pare, însă, că majoritatea au fost tardive, nemaiavând efect practic, după cum susţin atât reprezentanţii primăriei, cât şi cei ai Ministerului Culturii.

De pildă, la începutul lunii iunie, Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, definitiv şi irevocabil, utilitatea publică a proiectului, ONG-ul susţinând că aceasta nu fusese obţinută conform legii şi că ar fi trebuit declarată "în urma unei cercetări ştiinţifice care să ateste că soluţia aleasă este cea mai eficientă şi justifică costurile".

Ulterior, însă, legislaţia s-a schimbat, potrivit lui Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Primăriei Generale Bucureşti, care ne-a explicat că, acum, utilitatea publică pentru drumuri este constatată direct de lege, procedura fiind mult simplificată: "Conform vechii legislaţii, înainte era nevoie de o comisie care declara utilitatea publică pe baza unui PUZ aprobat. Noua reglementare, aprobată la începutul lui iunie, spune că utilitatea publică se constată automat, prin efectul legii, pe baza unui studiu de fezabilitate, a unui plan cadastral sau a unui plan de urbanism. Există planul cadastral şi studiul de fezabilitate".

Domnia sa ne-a mai spus, însă, că vor avea loc unele negocieri cu Ministerul Dezvoltării, în urma cărora se va lua o hotărâre în ceea ce priveşte lucrările propriu-zise de construire a diametralei.

"Demolarea vechilor imobile nu are nicio legătură cu proiectul în sine şi, pentru desfiinţarea unor clădiri, nu este nevoie ca proiectul de infrastructură să fie de utilitate publică", ne-a declarat arhitectul Gheorghe Pătraşcu.

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, a precizat, recent, că doreşte deblocarea cât mai urgentă a situaţiei, în beneficiul bucureştenilor şi cu res-pectarea prevederilor legale în vigoare din domeniul urbanismului şi construcţiilor: "De aceea, am stabilit ca specialiştii din minister şi din primărie să se întâlnească, pentru a lucra împreună la noul Plan Urbanistic Zonal (PUZ) aflat în avizare la minister".

• Pătraşcu: "PUZ-ul anulat nu a respectat conţinutul cadru"

PUZ-ul aprobat iniţial a fost, de asemenea, anulat - un alt succes al Organizaţiei "Salvaţi Bucureştiul". Pe fondul acestei decizii, ONG-ul a obţinut anularea mai multor autorizaţii de demolare, în baza cărora primăria a procedat la desfiinţarea construcţiilor din zona Matache.

Doar că, pe de o parte, anularea autorizaţiilor a fost obţinută după ce clădirile fuseseră demolate, iar, pe de altă parte, după cum spune Gheorghe Pătraşcu, în momentul utilizării lor acestea erau legale, întrucât, "pentru obţinerea acestora, nu era nevoie de PUZ".

În cazul PUZ-ului anulat, problema este că acesta nu a respectat conţinutul cadru, ne-a mai explicat reprezentantul Municipalităţii: "PUZ-ul a fost aprobat în 2006, fără să fie respectată procedura. La momentul respectiv a fost aprobată o componentă - cea de circulaţie - fiind intitulată PUZ. Dacă s-ar fi intitulat < Documentaţie pentru stabilirea traseului... > ar fi fost legală. PUZ-ul avea un aviz preliminar de la Ministerul Culturii, prin care era solicitată o detaliere, care nu a fost făcută. S-a mers pe soluţii minimale de abordare, care nu necesită foarte multe resurse umane, pentru că aces-tea sunt reduse, în primărie. Când au început demersurile pentru realizarea proiectului, mai precis când au fost demarate lucrările de demolare, PUZ-ul nu era anulat. Astfel, că, din punctul nostru de vedere, procesul de demolare este legal, nefiind demonstrat contrariul în justiţie. Oricum, PUZ-ul nu era necesar pentru această parte a procesului, ci pentru declararea utilităţii publice a lucrării, în acel moment".

• Enache: "De vină este legea patrimoniului"

De vină pentru toate aceste controverse este legea patrimoniului, în opinia lui Radu Enache, consilierul ministrului Culturii, care ne-a spus: "Nu există încălcări ale legii, ci o emoţie firească a unor organizaţii şi un proiect care susţine Guvernul. Ministerul Culturii este undeva la mijloc. Este o problemă care nu ţine neapărat de diametrala Berzei, ci de o imperfecţiune a legii patrimoniului, pe care autorităţile şi-au propus să o aducă în faţa Parlamentului. Diametrala a ridicat o problemă de gestionare şi management a patrimoniului, în condiţii dinamice".

Domnia sa ne-a spus că imobilele din zona Matache care erau clasificate ca monumente istorice şi au fost demolate fuseseră declasate, anterior, de Comisia Naţională a Monumentelor (instituţia abilitată în acest sens), întrucât erau pe lista de monumente istorice de clasă B. De asemenea, Comisia a dat avize de desfiinţare pentru aceste clădiri.

• Enache: Avizul Comisiei pentru ultimele două clădiri demolate era de principiu, nu definitiv

Totuşi, domnia sa a făcut referire la Hala Matache - nedemolată încă - şi la ultimele două construcţii care au fost desfiinţate, afirmând: "Pentru Hala Matache şi cele două monumente care au fost demolate ultimele şi care erau monumente de clasa B, Comisia nu a dat aviz de des-fiinţare, ci aviz de dezmembrare şi reamplasare pe un alt aliniament. Comisia şi-a dat avizul pentru tipul de soluţie, nu şi pentru trecerea în fapt la dezmembrarea lor. Avizul era de principiu, nu definitiv. De aceea, situaţia este confuză, mai ales că faptul este împlinit. Autorităţile sunt pasibile de pedeapsă, dar nu ministerul îi sancţionează, ci ISC-ul, care trebuie să verifice documentele, să constate dacă există abateri şi să-i penalizeze în consecinţă". Domnul Pătraşcu ne-a spus că, "la controlul efectuat de ISC, nu au fost constatate nereguli".

Reprezentantul Ministerului Culturii s-a arătat deranjat de faptul că majoritatea demolărilor au fost făcute în condiţii mai puţin normale: "Nu am fost niciodată de acord cu faptul că primăria a ales să lucreze la acest proiect noaptea, iarna sau în condiţii grele, când riscul de a se pierde nişte elemente valoroase este mare".

• Pătraşcu: Neînţelegerile vin din slaba pregătire a abordării PUG-ului

Proiectul este fundamentat, în primul rând, pe Planul Urbanistic General (PUG), toate neînţelegerile din prezent venind dintr-o slabă pregătire a abordării lui, ne-a spus domnul Pătraşcu, subliniind că lucrarea a început fără să fie verificate foarte clar care au fost demersurile anterioare, din 2004-2006.

Domnia sa a adăugat: "În zona res-pectivă nu este interzisă demolarea. Clădirile au fost proprietatea primăriei, în urma exproprierii - foştii proprietari fiind despăgubiţi - iar la cele câteva monumente istorice desfiinţate au fost recuperate elementele valoroase, urmând să fie prevăzute în noile PUZ-uri, pentru a fi reamplasate".

Pentru partea de infrastructură a proiectului există două autorizaţii, dintre care una este suspendată la Cluj şi cealaltă este propusă de prefect spre suspendare.

Arhitectul şef al Bucureştiului opinează că ONG-urile au reacţionat foarte târziu, întrucât se ştia de acest proiect cu mult timp înainte de demararea lucrărilor: "De zece ani se ştia de această lucrare, au existat panouri de anunţare a şantierului cu cel puţin şase luni înainte să se înceapă demolările. ONG-urile au reacţionat foarte târziu, când deja lucrările de demolare erau în toi. S-ar putea ca justiţia să constate, la un moment dat, şi faptul că aceste organizaţii au ca scop sabotarea autorităţii".

• Pătraşcu: "Euroconstruct" ar putea cere daune de la primărie

Contractul pentru realizarea lucrărilor a fost semnat încă din anul 2007, cu consorţiul "Tehnologica Radion & SCT & Euroconstruct 98 & Viaproiect". Întrucât ordinul de începere a lucrărilor era pentru luna octombrie 2009, iar durata proiectului a fost stabilită la 30 de luni, constructorul ar putea cere daune primăriei, este de părere domnul Pătraşcu.

Cătălin Popescu, directorul executiv al firmei "Euroconstruct 98", nu a dorit să comenteze situaţia de la Buzeşti. Domnia sa ne-a spus, însă, că va acţiona "conform contractului".

Valoarea aproximativă a proiectului se ridică la aproape 650 milioane de lei, din care partea de construcţii şi moantaj reprezintă 180 milioane. Pentru despăgubiri au fost estimate 440 milioane de lei. Municipalitatea a demolat în jur de 75 de imobile.

Lungimea diametralei va depăşi 2 km, conform proiectului, lucrarea urmând să fie împărţită în trei tronsoane: Piaţa Victoriei-Occidentului, Occidentului-Dinicu Golescu şi Dinicu Golescu-Calea Plevnei.