BVB a demarat "procesul de consultare formalizată a acţionarilor"

Procesul de "consultare formalizată a acţionarilor" Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a debutat ieri, ne-a declarat domnul Lucian Anghel, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al BVB.

Domnia sa ne-a spus că, în cursul zilei de ieri, reprezentanţii Bursei de Valori Bucureşti au avut o întrevedere cu domnul Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova: "Am purtat o discuţie constructivă cu reprezentanţii SIF2 şi ne-am aliniat poziţiile cu privire la momentul oportun pentru convocarea Adunării Generale a Acţionarilor".

Preşedintele BVB susţine că momentul efectiv de convocare a AGA trebuie analizat şi decis şi de ceilalţi acţionari ai BVB, însă CA beneficiază de "deschiderea SIF2 de a nu convoca acum, instantaneu, Adunarea Generală a Acţionarilor".

Domnia sa a menţionat: "AGA nu se va convoca instantaneu, ci după ce vom purta discuţii şi cu noul CEO al Bursei de la Bucureşti, domnul Ludwik Sobolewski. Acesta are experienţă în conducerea dualistă la Bursa de la Varşovia şi este important ca domnia sa să îşi expună punctul de vedere cu privire la beneficiile şi oportunitatea unui astfel de sistem în cadrul BVB. De asemenea, avem nevoie de o pregătire corespunzătoare şi de aprobări prealabile, de ghidaje de la Autoritatea de Supraveghere Financiară cu privire la actul constitutiv".

• Costel Ceocea: "Acceptăm amânarea AGA, în scopul asigurării cvorumului"

Domnul Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, ne-a declarat, ieri, că "nu exclude posibilitatea retragerii cererii adresate BVB, dacă majoritatea acţionarilor optează pentru un alt moment decât cel prevăzut de lege pentru desfăşurarea AGA".

Domnia sa a ţinut să ne precizeze că nu poate să se pronunţe asupra acestui moment, aşteptând ca discuţiile "formalizate" ale reprezentanţilor Bursei de Valori să continue şi cu ceilalţi acţionari: "Trebuie găsit cel mai potrivit moment pentru AGA, este necesar să avem cvorum. Până în prezent, au existat multe situaţii în care comunicarea defectuoasă cu acţionarii a condus la imposibilitatea întrunirii cvorumului. Acum, toţi acţionarii trebuie să fie consultaţi şi să se pronunţe cu privire la propunerile făcute de SIF Moldova şi însuşite, de altfel, de BVB."

Domnul Costel Ciocea ne-a mai declarat că, de fapt, toate propunerile SIF Moldova au fost acceptate şi însuşite de reprezentanţii CA drept oportune, singurul punct de discuţie între SIF2 şi BVB rămânând alegerea momentului optim pentru convocarea AGA.

Preşedintele SIF2 ne-a mai spus că întâlnirile CA al BVB cu acţionarii, ce reprezintă "consultarea formalizată a acţionarilor", vor avea loc până pe data de 8 august.

Domnul Lucian Anghel ne-a explicat că procesul de "consultare formalizată a acţionarilor", decis vineri, în Consiliul BVB, se referă la existenţa unui "formular standard pe care acţionarii îl pot completa şi semna", având ca punct de plecare propunerile pe care şi le-a asumat Consiliul de Administraţie al BVB.

Întrunirea de vineri a Consiliului Bursei a venit în urma solicitărilor separate ale acţionarilor SIF Moldova, Lucian Isac şi Dorin Cojocaru de convocare a Adunării Generale a Acţionarilor. Cumulat, cei trei acţionari deţin peste 5% din capitalul social al BVB, însă cererile au fost, cel mai probabil, discutate individual de către Consiliul Bursei, astfel încât convocarea AGA nu a fost considerată obligatorie.

Cei trei acţionari au cerut, în solicitările lor separate, trecerea la sistemul dualist de conducere, reducerea cvorumurilor necesare ţinerii Adunărilor Generale Extraordinare, în conformitate cu legea societăţilor comerciale, 31/1990, alegerea membrilor Consiliului de Supraveghere şi a preşedintelui acestuia, precum şi aprobarea contractelor de administrare şi mandat pentru membrii Consiliului de Supraveghere şi Directorat. O altă cerere constă în împuternicirea Consiliului Bursei să iniţieze demersurile necesare astfel încât, în termen de 60 zile, să prezinte acţionarilor o strategie şi un plan de acţiune privind colaborarea cu OPSPI pentru utilizarea mecanismelor specifice pieţei de capital în proiectele de privatizare dezvoltate de statul român, precum şi un proiect complet privind înfiinţarea CCP (n.r. Contraparte Centrală, pentru funcţionarea pieţei locale de derivate).