BVB - o bursă care îşi caută nordul

20 noiembrie 1995 - are loc prima şedinţă de tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), după ce, în aprilie, BVB fusese reînfiinţată ca instituţie de interes public.

20 noiembrie 2019 - acţionarii operatorului pieţei noastre de capital se întâlnesc ca să-şi alea­gă administratorii şi preşedintele, pentru o perioadă de patru ani începând cu luna ianuarie a anului viitor.

Chiar şi după aproape un sfert de veac de când a fost efectuată prima tranzacţie la BVB, instituţia îşi caută nordul. Doisprezece candidaţi s-au înscris pe cele nouă locuri din Consiliul Bursei, dintre care trei ţintesc fotoliul de preşedinte.

Accesând pagina de Internet a BVB, aflăm că misiunea instituţiei, adică cea care defineşte raţiunea sa de a fi, este: "transformarea pieţei locale de capital într-un instrument activ de finanţare a economiei româneşti".

Din noiembrie 2004 şi până în aprilie 2019, doar treisprezece companii au folosit mecanismele bursiere pentru majorări de capital, conform datelor pe care ni le-a transmis BVB în primăvara acestui an. Nici măcar într-un moment de entuziasm nu putem afirma că bursa noas­tră este un vehicul activ de finanţare a economiei.

Tot prin site-ul BVB suntem informaţi că viziunea sa, care ilustrează ceea ce vrea să devină Bursa în viitor, este: "de a construi una dintre cele mai performante pieţe de capital din Europa de Centrală şi de Est prin crearea de oportunităţi atractive pentru companii şi investitori, într-un mediu dinamic şi transparent".

Cu o valoare de piaţă a companiilor listate de numai circa 10% din Produsul Intern Brut, faţă de Polonia ce are o capitalizare a companiilor tranzacţionate public de 30% din PIB, cu un nivel al tranzacţiilor de 2.133 milioane de euro în 2018 (conform datelor publicate de Federaţia Europeană a Valorilor Mobiliare - FESE), cu mult sub cel al pieţelor din Budapesta - 8.674 milioane de euro, Praga - 5.551 milioa­ne de euro sau Varşovia - 48.311 milioane de euro şi cu perspectiva intrării în categoria pieţelor de emergente secundare, în vreme ce Ungaria şi Cehia sunt emergente avansate, iar Polonia este chiar în liga celor dezvoltate, este limpede că piaţa noastră nu se găseşte în rândul celor mai performante din Europa Centrală şi de Est.

Mihaela Bîciu, Claudia Ionescu, Valerian Ionescu, Gabriel Marica, Octavian Molnăr, Otto Naegli, Robert Pană, Răzvan Raţ, Ştefan Szitas, Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul concurează, astăzi, pentru un loc în board-ul Bursei, ultimii trei vizând şi funcţia de conducător al Consiliului de Administraţie.

Din Actul Constitutiv al BVB aflăm, la Capitolul II, art. 46, alin (1), lit. e, că board-ul operatorului pieţei de capital: "stabileşte strategia generală de dezvoltare a Societăţii şi o supune aprobării Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor".

Aşadar, administratorii Bursei de Valori Bucureşti sunt cei care imprimă direcţia generală pe care să o urmeze operatorul pieţei noastre de capital.

Nu ştim dacă, în ultimii aproape patru sau opt ani, Consiliului de Adminis­traţie al BVB condus de Lucian Anghel a avut un plan articulat de acţiune, care să se bazeze pe o analiză detaliată a situaţiei existente, în care să se enunţe, răspicat, care sunt obiectivele organizaţionale pentru diferite orizonturi de timp, ce acţiuni se vor întreprinde şi cum, ce resurse implică şi modul în care acestea vor fi direcţionate pentru atingerea scopurilor ţintite.

Privind rezultatele, cu toate că au fost realizate câteva listări de companii şi emisiuni de obligaţiuni, iar piaţa noastră va fi promovată în categoria celor emergente secundare începând cu toamna anului viitor, activitatea de la BVB nu a cunoscut în acest răstimp vreo îmbunătăţire, în condiţiile în care numărul intermediarilor este în continuă scădere iar rulajul bălteşte.

Este adevărat că s-a demarat procesul de înfiinţare a Contrapărţii Centrale, dar târziu şi numai după ce în func­ţia de director general al BVB a venit Adrian Tănase care şi-a asumat acest proiect, declarând public că este unul dintre obiectivele mandatului său.

Chiar şi aşa, percepţia din piaţă este că bursa a stagnat, iar realitatea o dovedeşte. În afară de publicaţiile de specialitate şi de câteva sute, poate mii de investitori, nimeni nu este interesat şi ştie de alegerile de la BVB.

Este imaginea nivelului de dezvoltare al pieţei.

Astăzi, acţionarii bursei noastre aleg Consiliul de Administraţie şi, cu două excepţii, pretendenţii la fotoliul de administrator al BVB nu şi-au făcut cunoscute pe scară largă planurile pe care le au pentru următorii patru ani la cârma operatorului pieţei.

Se poate argumenta că efortul ar fi lipsit de rod, în condiţiile în care nu contează ce ştii, ce poţi sau ce strategie ai, ci dacă eşti susţinut de SIFX, administratorul Y de Pilon II sau Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BRED). De acord, dar în situaţia asta ne aflăm în faţa unei abordări mai degrabă mioape a acţionarilor BVB care, de altfel, rareori au reuşit să îşi dea mâna pentru a construi ceva.

În tranzacţionare, în lipsa unei strategii, succesul este temporar iar eşecul vine mult mai repede decât îşi închipuie naivii sau începătorii. Aşa este şi când stai la cârma unei organizaţii şi nu ai o busolă care să indice nordul. Bursa de Valori Bucureşti nu este o excepţie, iar realitatea ultimului aproape un sfert de veac o dovedeşte fără putinţă de tăgadă - o piaţă aproape ieşită din graficul european, cu o lichiditate ridicolă şi cvasi-inexistentă în peisajul ţării noastre.

Indiferent de cine va fi preşedinte, pe lângă funcţia sa de bază, de facilitare a finanţarii economiei, Bursa de Valori Bucureşti trebuie să intre în conştiinţa populară.