Ca să îi favorizeze pe majoritari, CNVM a ales să nu respecte legea

• Metoda votului cumulativ a reaprins disputa între acţionarii minoritari şi cei majoritari

• Minoritarii susţin că altfel nu pot fi reprezentaţi în cadrul consiliilor de administraţie, iar cei majoritari se tem să nu piardă puterea de decizie

De aproape doi ani, Co-misia Naţională a Valo-rilor Mobiliare (CNVM) amînă publicarea normelor privind aplicarea metodei votului cumulativ în societăţile listate, metodă care ar putea schimba felul în care sînt acum administrate. Pre-şe-dintele CNVM, Gabriela Anghelache, a declarat că, deşi CNVM a lucrat la proiectul de regulament al votului cumulativ, nu poate să îl aprobe în condiţiile în care un astfel de vot este practicat în afara ţării doar în Anglia (şi acolo, numai dacă acţionarii decid acest lucru, iar nu prin lege).

Doamna Anghelache a precizat că nu este convinsă că metoda votului cumulativ se poate aplica în România, fiin-du-i teamă că efectul său ar fi catas-trofal: "Nu ştiu care vor fi efectele, în sensul de cît de mult va fi aplicată această măsură". Dincolo de argumentele "pentru" sau "contra", opţiunea pre-şedintelui CNVM este cel puţin "ciudată": CNVM - autoritatea de reglementare şi supraveghere care administrează Legea pieţei de capital - a ales să nu o aplice. Legea votată de Parlament în anul 2002, fiind în-tocmită în "laboratoarele" CNVM (dacă CNVM nu a fost de acord cu votul cumulativ, atunci de ce l-a mai trecut în lege?).

Articolul 110 din Legea 525/2002 prevede că "cel puţin unul dintre membrii consiliului de administraţie al societăţilor deţinute public poate fi ales prin metoda votului cumulativ". Potrivit legii, CNVM trebuia să emită normele necesare aplicării votului cumulativ pînă în iunie 2002. Numai că aceste norme nu au fost publicate nici pînă astăzi.

Întîrzierea aplicării votului cumulativ este legată la nesfîrşita dispută dintre acţionarii minoritari şi cei majoritari, datorită efectelor pe care le poate avea în administrarea companiilor listate. În timp ce acţionarii minoritari, reprezentaţi de Asociaţia Acţionarilor din România (AAR) au solicitat în mod repetat ca CNVM să elaboreze şi să aplice regulamentul votului cumulativ, aşa cum prevede legea pieţei de capital, acţionarii majoritari susţin că, în acest mod, le poate fi afectată puterea de decizie.

Graţiela Iordache, director executiv al Asociaţiei Acţionarilor din România, ne-a declarat că a solicitat în nenumărate rînduri finalizarea acestui regulament, astfel încît acţionarii minoritari să poată să fie reprezentaţi în consiliile de administraţie. Doamna Iordache susţine că, în lipsa aplicării votului cumulativ, un acţionar care deţine puţin peste 40% dintr-o societate, poate rămîne doar un simplu spectator la deciziile consiliului de administraţie.

În schimb, Florin Pogonaru, preşedintele "Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România" (AOAR), crede că acţionarii majoritari nu îşi vor mai putea menţine o reprezentare în consiliile de administraţie proporţională cu ponderea lor în societate. Domnia sa crede că investitorii care deţin poziţii majoritare în societăţile comerciale nu au nimic împotriva aplicării metodei votului cumulativ, dacă prin această metodă nu se ajunge la hărţuirea lor. În societăţile cu mai mulţi acţionari semnficativi, există riscul pentru majoritari să piardă puterea de decizie în administrarea companiei, dacă minoritarii cu deţineri de peste 10% şi-ar delega fiecare cîte un reprezentant în consiliul de administraţie.

Florin Pogonaru ne-a mai precizat: "În noiembrie 2000, am trăit istoria unei legi a acţionarilor minoritari care a ajuns să fie negată de majoritari deoarece se ajunsese ca minoritarii să abuzeze de drepturile conferite de lege. Trebuie respectate drepturile acţionarilor minoritari; există destule exemple de abuzuri de ambele părţi, dar prin simple întîmplări anecdotice nu vrem să se ajungă la o legislaţie care să afecteze mediul de afaceri."

Preşedintele AOAR crede că rezolvarea poate veni printr-o opţiune strategică care să stabilească fundamentul dezvoltării economice - adică, fie pe baza investiţiilor directe, fie pe baza celor de portofoliu: "Investiţiile de portofoliu în perioade de trans-formări radicale de genul aderării la structurile europene pot genera foarte multă volatilitate. În acest sens, Uniunea Europeană a negociat cu România circulaţia liberă a capitalului".