CA SĂ PRIMEASCĂ O NOUĂ TRANŞĂ DE ÎMPRUMUT Atena aşteaptă acordul creditorilor până luna viitoare

Guvernul elen vrea să ajungă, până la începutul lunii mai, la un acord cu creditorii internaţionali pe marginea acordării tranşei viitoare de împrumut, potrivit afirmaţiilor ministrului de stat Nikos Pappas.

Acesta a declarat, citat de Bloomberg: "Avem estimări aproape identice cu Comisia Europeană. Ceea ce trebuie făcut în zilele următoare este să transformăm estimările aproape identice în estimări identice".

În ultimele săptămâni, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) au derulat discuţii cu oficialii eleni cu privire la măsurile de austeritate necesare, care să asigure acordarea banilor din pachetul de salvare de 86 miliarde de euro, obţinut de Atena în 2015.

Potrivit ministrului citat, disputa cea mai importantă dintre părţi priveşte managementul creditelor neperformante din bilanţurile instituţiilor financiare elene.

Creditorii vor ca Grecia să se angajeze că va realiza economii bugetare, în special prin reforma pensiilor şi prin taxe pe venit, care să aducă aproximativ 5,4 miliarde de euro (3% din PIB-ul ţării).

Prima analiză a programului de salvare destinat Greciei trebuia să se finalizeze la sfârşitul lui 2015, însă, conform afirmaţiilor lui Pappas, amânarea a fost determinată de disputa cu FMI privind eficacitatea propunerilor premierului elen Alexis Tsipras pentru economiile adiţionale la buget, respectiv de viziunea "mai pesimistă" a Fondului cu privire la economia ţării.

Potrivit acordului la care a ajuns cu creditorii în vara anului trecut, Grecia trebuie să realizeze un surplus bugetar primar de 3,5% din PIB, în 2018. Comisia Europeană consideră că măsurile actuale stabilite de Grecia sunt suficiente pentru atingerea acestei ţinte, însă FMI nu este de acord, pretinzând că Grecia va realiza un excedent bugetar primar de numai 1,5% din PIB în baza măsurilor actuale.

Pappas a menţionat: "FMI cere tăieri de salarii în sectorul public, eliminarea restricţiilor privind disponibilizările, reducerea pensiilor de bază, măsuri care vor ucide economia şi utilitatea unei diminuări a datoriei, pe care oricum nu o poate garanta. E ca şi cum ne-ar cere să ne aruncăm de la etajul cinci, promiţându-ne că cineva ne va cumpăra îngheţată".

Amintim că economia Greciei a scăzut cu 0,3% anul trecut, după ce în 2014 ieşise dintr-o recesiune care a durat şase ani, înregistrând un avans de 0,7%. Turbulenţele de pe parcursul anului trecut au afectat evoluţia PIB-ului ţării, care s-a ridicat la 173 miliarde de euro.