• Preşedintele a avut ieri o şedinţă fulger la Cotroceni cu primul-ministru în care l-a convins să demisioneze
• Argumentul suprem al preşedintelui pare să fi fost retragerea PD de la guvernare
Temperatura a crescut treptat ieri pe scena politică o dată cu zvonul care a fost lansat în jurul prînzului cum că preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu s-au înţeles într-un final să provoace alegerile anticipate, după o întîlnire discretă la Palatul Cotroceni. Se pare că premierul a şovăit şi de această dată să demisioneze, dar, în cele din urmă, a cedat la insistenţele preşedintelui. Argumentul suprem, cu care l-a convins şeful statului, pare să fi fost retragerea PD de la guvernare. Nici un oficial nu a dorit să confirme ieri, după consumarea discuţiei dintre preşedinte şi premier, eventuala demisie a primului-ministru în vederea declanşării procedurilor pentru alegerile anticipate. Preşedintele PNL, Eugen Nicolăescu, nu a dorit să comenteze zvonurile apărute, însă ne-a încredinţat că vom afla mai multe mai spre seară. Pe de altă parte, purtătorul de cuvît al PSD, Cristian Diaconescu, ne-a declarat că tot ceea ce se întîmplă acum pe scena politică este o "batjocură constituţională", avînd în vedere că Guvernul va pune grav în pericol integrarea în Uniunea Europeană. Cu toate că PSD susţine că este pregătit, din punct de vedere politic, pentru întocmirea unui calendar al alegerilor anticipate. Protagonistul loviturii de Palat este, însă preşedintele Traian Băsescu. Miza - retragerea PD de la Guvernare. Respingerea pachetelor de legi pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea reprezintă doar pretextul răsturnării clasei politice la care am asistat ieri.
• Cum s-a răsturnat un Guvern într-o singură seară...
Pînă acum două zile, înainte şi după pronunţarea Curţii Constituţionale, declaraţiile nu prevedeau nimic din ce urma să se întîmple. Într-un interviu acordat BBC, Traian Băsescu declara: "În momentul de faţă, neajungîndu-se la un consens în interiorul Alianţei cu privire la alegerile anticipate, ar fi prea tîrziu ca subiectul să mai fie abordat de acum înainte."
Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a manifestat constant dezaprobarea faţă de tema alegerilor anticipate, iar pentru a veni în preîntîmpinarea credinţei sale declara chiar în seara în care Curtea Constituţională a dat verdictul că este exclusă varianta demisiei, deoarece pachetul de legi proprietate + justiţie nu a fost găsit neconstituţional în totalitate. Peste noapte însă, premierul şi-a schimbat radical punctul de vedere. Ieri, după ce şedinţa Cabinetului a fost amînată cinci ore, ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu cerea în direct pe toate televiziunile permisiunea să se întoarcă la popor. De la Cotroceni, nici un semn.
Preşedintele PD, Emil Boc, a încercat să iasă şi el în întîmpinarea pregătită de Traian Băsescu. În aceeaşi zi în care Curtea Constituţională delibera, Boc anunţa că alegerile anticipate nu mai reprezintă o prioritate. Curios, deoarece preşedintele PD era pînă la această dată cel mai înverşunat susţinător al alegerilor anticipate.
• Procedura legală
Am încercat să aflăm ce înseamnă organizarea unui nou scrutin electoral chiar de la Palatul Cotroceni. Astfel, consilierul prezidenţial pe probleme juridice, Renatte Weber, ne-a declarat că alegerile anticipate pot fi declanşate în condiţiile în care Guvernul va fi respins de Parlament de cel puţin două ori într-un termen de 60 de zile.
De altfel, informaţia vine în oglindă cu prevederile constituţionale. Consilierul prezidenţial ne-a spus că urma să aibă o întîlnire cu preşedintele Traian Băsescu care trebuia să hotărască care este planul de bătaie mai departe, după eşecul de la Curtea Constituţională. Iar Renatte Weber l-a informat din timp pe preşedinte cum anume pot fi declanşate alegeri anticipate...
O problemă importantă care se impune este dacă în urma alegerilor anticipate, presupunînd că va cîştiga tot Alianţa PNL-PD, Călin Popescu Tăriceanu va mai fi desemnat drept candidat pentru funcţia de prim-ministru. Traian Băsescu şi-a manifestat de mai multe ori admiraţia pentru Theodor Stolojan, fostul lider PNL, acum consilierul prezidenţial pe probleme economice.
Una peste alta, alegerile anticipate ar putea fi organizate cel mai devreme în luna octombrie, probabil în aceeaşi perioadă cu rezultatul raportului Comisiei Europene.
Iar dacă alegerile anticipate au loc la sfîrşitul acestui an, următoarele alegeri pot fi organizate simultan, adică şi pentru Parlament şi pentru Preşedinţie, în acelaşi timp, în anul 2009, iar Traian Băsescu ar deveni din nou locomotiva Alianţei PNL-PD, dacă va supravieţui pînă atunci. Aşadar, alegerile anticipate asigură preşedintelui adăpost pe termen lung în timp ce nici un alt partid, în afară de PD nu este avantajat de noua schemă politică. Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de INSOMAR în luna iunie, Alianţa PNL-PD ar obţine 53,5% din preferinţele electoratului, în timp ce principalul partid de opoziţie ar înregistra doar 26,4%.