Călătoria cu trenul este şi în această vară un calvar

Trenurile sunt lente, în multe cazuri nu funcţionează aerul condiţionat, iar întârzierile apar şi ele des. Şi în vara lui 2022 călătoria cu trenul este plină de complicaţii şi nu s-a îmbunătăţit mai nimic faţă de anii trecuţi. Biletele s-au scumpit cu 20%, însă trenul rămâne pentru multă lume singura alternativă de călătorie şi este mare păcat că totul este dominat de neprevăzut când este vorba de trenurile româneşti, notează Hotnews.

Din start trebuie spus că nu reprezintă o surpriză scumpirea biletelor de tren, mai ales că ultima scumpire fusese în 2013, răstimp în care multe alte servicii şi-au dublat preţurile. Problema este că nu se călătoreşte în condiţii mai bune, nu s-au cumpărat trenuri electrice noi şi nici vagoane mai multe nu sunt. Scumpirea nu va aduce nici condiţii mai bune de călătorie şi nici timpi mai scurt de parcurs.

Din 11 iunie circulă Trenurile Soarelui, din diverse localităţi din ţară, către Constanţa şi Mangalia, călătoriile cele mai lungi fiind şi de 17 - 19 ore. Pentru că o parte dintre vagoane au fost detaşate spre aceste trenuri către Litoral, alte trenuri de lung parcurs circulă cu foarte puţine vagoane sau au vagoane etajate pe călătorii de 4-5 ore. Este vorba despre acele vagoane etajate alb-albastre ale CFR Călători care sunt potrivite pentru călătorii mai scurte la preţ de Regio, nu pentru IR.

S-a ajuns ca trenul IR Ister, Bucureşti - Budapesta, să aibă doar patru vagoane, dintre care doar două vagoane clasă şi, evident, este foarte aglomerat. Mai puţine vagoane sunt şi pe trenurile spre Moldova.

Foarte recent s-a anunţat modificarea orarelor de circulaţie pentru câteva zeci de trenuri, la cererea CFR Infrastructură, iar efectul este că la unele trenuri se adaugă 15-20 de minute între Bucureşti şi Craiova. Spre exemplu, unul dintre trenurile IR face 3 ore şi 43 minute pe cei 209 km, iar preţul la clasa a 2 a este 65 de lei.

Sibiul rămâne în continuarea foarte slab conectat de restul ţării: spre exemplu sunt patru trenuri directe Bucureşti - Sibiu pe zi, iar cel de seara, un sezonier, face peste 8 ore, circulând pe o rută foarte lungă (via Piteşti - Râmnicu Vâlcea).

O mare problemă semnalată în ultimele 10 zile de mulţi călători ţine de faptul că aerul condiţionat nu a funcţionat nici măcar pe unele vagoane modernizate recent de CFR Călători, ceea ce a făcut ca în vagoane să fie peste 35 de grade timp de ore bune. Aerul condiţionat nu funcţionează din multe motive: instalaţiile sunt vechi şi deficitar întreţinute, uneori nu se pune freon, alteori instalaţia nu are cum să facă faţă, dacă afară sunt peste 35 de grade, iar în vagon mai sunt şi alţi 10-15 oameni care stau în picioare.

Nici la privaţi trenurile nu au întotdeauna climatizare funcţională: spre exemplu o mare parte dintre automotoarele Transferoviar nu au AC, la fel şi o parte dintre trenurile de la Regio Călători.

Întârzierle rămân la ordinea zilei, chiar şi pe Bucureşti - Ploieşti şi pe Bucureşti - Constanţa apar des întârzieri, dar sunt în general de sub 15 minute. Sunt însă şi întârzieri foarte mari, De exemplu, ieri, trenul IR 1922 al CFR Călători a ajuns cu 71 de minute întârziere la Mangalia, drumul de la Arad durând aproape 18 ore. Trenul IR 11504 Arad - Constanţa al Astra Carpatic a întârziat şi el mai mult de o oră.

Şi pe rute scurte sunt probleme: IR 1790 Piteşti - Bucureşti a făcut peste 3 ore şi jumătate pe 108 km, cu două ore mai mult decât normalul.

Este cerere mare de bilete pe trenurile către Litoral, la unele rute epuizându-se locurile chiar şi cu o lună înainte. La mare căutare sunt rute precum Bucureşti - Constanţa şi Braşov - Constanţa, dar se vând repede şi biletele pe rute precum Timişoara - Mangalia sau Cluj - Constanţa, pentru că nu sunt foarte multe locuri disponibile pe aceste rute la vagoanele cuşetă şi de dormit.

Un lucru bun pentru pasageri este că în ultimii doi ani o parte dintre trenurile ce aveau rang de IR au devenit RE (Regio Express), adică trenuri la tarif de Regio la care însă plăteşti şi supliment de loc. Multe dintre trenurile care aveau rang de IR rulau cu viteze medii de sub 55 km/h pe parcurs, astfel că tariful ridicat de IR nici nu se justifica. Diferenţa de preţ dintre IR şi RE este mare: spre exemplu, pe Bucureşti - Constanţa costă 72 de lei la IR şi 39 de lei la RE.

Pe Braşov - Mangalia biletul costă 103 lei la IR al CFR Călători, iar la Regio Călători preţul este de 81 de lei.

Partea tristă este că românii ar merge în număr mai mare cu trenul, dar imaginea acestui mijloc de transport este la pământ. Se văd cei 30 de ani în care s-a investit o zecime din cât ar fi fost nevoie ca să fim la nivelul Poloniei, Cehiei şi Ungariei. Călătoria cu trenul este la noi plină de neprevăzut: poţi să ai ghinionul de o întârziere record, poţi să călătoreşti în "saună" câteva ore sau să constaţi că priza nu funcţionează în vagonul de clasa 1.

Faţă de alte ţări din Europa Centrală, nici vagoane restauramt nu avem, unul sau două mai erau rar folosite de CFR Călători, aşa că nici nu ai ce să-şi cumperi într-o călătorie mai lungă.

Şantierele feroviare mari avansează, dar ritmul este lent, aşa că timpi serios scurtaţi pe Deva - Arad vom avea în 3-4 ani, iar pe Sighişoara - Braşov, în 6-7 ani. Până atunci există riscul real să se adauge restricţii noi de viteză şi pe Bucureşti - Constanţa, singura magistrală unde trenurile ating 160 km/h.

Lucrări esenţiale, precum electrificarea tronsoanelor Cluj - Oradea sau Constanţa - Mangalia nu vor fi gata mai repede de 8-10 ani şi putem spera să vedem în 2 ani gata podul de la Grădiştea, pe linia 102 Bucureşti - Giurgiu şi, probabil, pe cel de Budila, pe linia 403, Braşov - Întorsura Buzăului.