CAMERA DEPUTAŢILOR, VINOVATĂ DE DECIZIA CCR Legea privind hidrocentralele din ariile protejate, neconstituţională

Actualizare Daniel Cătălin Zamfir: "Luni vom redepune proiectul şi voi solicita procedură de urgenţă"

Contactat de ziarul BURSA, senatorul Daniel Cătălin Zamfir ne-a spus că va merge înainte cu promovarea proiectului legislativ. Parlamentarul ne-a transmis: "CCR a contestat încălcarea principiului bicameralismului, în sensul că modificările aduse de Camera Deputaţilor au fost substanţiale faţă de forma adoptată de Senat. Nu vom renunţa nici în ruptul capului, iar luni vom redepune proiectul şi voi solicita procedură de urgenţă, având în vedere nevoia stringentă de a ne produce electricitate continuând construcţia acestor obiective în care statul român a investit peste un miliard de euro".

Tema referitoare la încălcarea directivei cu privire la ariile protejate este una falsă, apreciază Daniel Zamfir, arătând că "directiva permite excepţii - ceea ce se întâmplă în România de mult - cum ar fi cazul carierelor şi, nu în ultimul rând, sunt multe state europene care au scos din arii protejate diverse obiective".

---

Legea privind finalizarea construcţiei hidrocentralelor din ariile protejate, ale căror lucrări au demarat înainte de anul 2007, a fost declarată, astăzi, neconstituţională de către plenul Curţii Constituţionale a României, care cu unanimitate de voturi a admis obiecţia ridicată de parlamentarii USR.

"În esenţă, Curtea a reţinut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura şi condiţiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul şi condiţiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaţilor se referă tangenţial la această problemă, substanţa reglementării normative referindu-se la condiţiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecţia mediului înconjurător. Rezultă că substanţa legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun. Curtea a reţinut că, deşi nu există o configuraţie semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, există deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, acestea conţinând viziuni conceptuale diferite. În aceste condiţii, Curtea a constatat că legea criticată nu respectă principiul bicameralismului, fiind contrară art.61 alin.(2) şi art.75 din Constituţie", se arată în comunicatul de presă emis de CCR.

Amintim că actul normativ care a fost iniţiat de senatorul social-democrat Daniel Zamfir, preşedintele Comisiei Economice, şi care a fost adoptat de majoritatea parlamentară PSD-PNL-UDMR prevede că hidrocentralele aflate într-un stadiu avansat de construcţie, de peste 60%, să poată fi finalizate chiar dacă se află în arii naturale protejate, unde astfel de amenajări sunt interzise. Printre hidrocentralele care ar putea fi finalizate în baza legii respective, se numără aceea de pe râul Mureş - de la Răstoliţa, şi două obiective de pe râul Jiu, situate în localităţile Bumbeşti şi Dumitra, al căror stadiu de construcţie a depăşit 90%, lucrările fiind însă blocate de mai mulţi ani din cauza catalogării zonelor respective drept arii naturale protejate. Construcţia hidrocentralelor a început înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, lucrările de la Răstoliţa fiind inaugurate chiar în anul 1989. Din păcate, începând cu vara anului 2007, zonele respective au fost declarate arii naturale protejate, moment în care a fost stopată orice investiţie. Reprezentanţii coaliţiei PSD-PNL susţin că punerea în funcţiune a celor trei hidrocentrale ar duce la alimentarea rapidă cu energie a peste 300.000 de gospodării şi ar reprezenta o soluţie viabilă pentru protejarea populaţiei în urma creşterii exponenţiale a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale.