Candidaţii de 45 de ani, căutaţi în proiectare, management şi inginerie, dar respinşi în vânzări

Candidaţii cu vârste de peste 45 de ani sunt în continuare căutaţi în domenii precum proiectare, consultanţă financiară, arhitectură, sectorul financiar şi management, dar au şanse reduse de angajare în sectorul de vânzări, unde sunt preferaţi cei de 25-35 ani, conform unui comunicat remis redacţiei. Aceştia reprezintă 35% din totalul candidaţilor intervievaţi de Cristina Profeanu, consultant în domeniul Resurselor Umane.

Conform comunicatului, una dintre caracteristicile candidaţilor de peste 45 de ani este faptul că aproape toţi au studii superioare, iar cei mai mulţi provin din domenii precum vânzări, contabilitate, HR, juridic sau administrativ. Totodată, 40% dintre aceştia au petrecut în medie cinci ani la locurile de muncă anterioare, în timp ce restul de 60% au o perioadă medie de retenţie de aproximativ şapte ani.

"Peste 70% dintre candidaţii cu vârste cuprinse în intervalul 45-60 ani cu care interacţionez spun că vârsta este un criteriu eliminatoriu şi că nu sunt contactaţi de recrutori. Pentru ca un angajator să fie interesat să angajeze un astfel de candidat, acesta din urmă trebuie să înţeleagă că într-un proces de recrutare trebuie să îşi pună în valoare calităţile reale şi să fie perseverent. Chiar dacă ai aplicat la 10 joburi şi nu ai fost selectat, nu trebuie să te dai bătut", spune Cristina Profeanu, Consultant Resurse Umane.

Deşi, în general, nu sunt interesaţi să angajeze persoane de peste 45 de ani, angajatorii sunt nemulţumiţi şi de candidaţii cu vârste între 18 şi 24 de ani, din cauză că aceştia nu au experienţă, cer salarii nejustificate în raport cu pregătirea lor şi există riscul să îşi schimbe des locul de muncă. Deocamdată, categoria de salariaţi între 30 şi 35 de ani pare să fie cea preferată a angajatorilor, deşi multe companii au început să nu le mai acorde beneficii precum munca de acasă.

Cum îşi poate găsi un loc de muncă un român care are peste 45 de ani

Potrivit experţilor în recrutare, românii cu vârste de peste 45 de ani, care îşi caută un loc de muncă, trebuie să fie conştienţi că se bat pentru un loc de muncă atât cu candidaţi la fel sau poate chiar mai experimentaţi decât ei, dar şi cu candidaţi care au cunoştinţe mai avansate de engleză, PC şi tehnologie. Aceste cerinţe sunt, acum, esenţiale, şi, de aceea cunoaşterea lor este o prioritate.

Cunoaşterea limbii engleze la nivel avansat

Din ce în ce mai mulţi angajatori cer cunoaşterea limbii engleze la un nivel avansat, vorbit şi scris, întrucât au clienţi/furnizori străini. Pentru o cunoaştere avansată a limbii engleze, candidaţii pot opta pentru participarea la anumite cursuri, sau pot urmări tutoriale pe internet pentru depăşirea acestei bariere.

Candidaţii trebuie să stăpânească noile tehnologii

Şi cunoştinţele avansate de utilizare a PC-ului au devenit un criteriu extrem de important pentru angajarea unei persoane cu vârsta de peste 45 de ani. Piaţa muncii nu mai solicită doar cunoştinţe minime de utilizare a calculatorului, ci şi anumite programe precum, XLS, sisteme de tip ERP/CRM sau programe specifice, în funcţie de natura locului de muncă.

Actualizarea informaţiilor din CV. CV-ul trebuie să fie transparent şi adaptat cerinţelor jobului vizat. Sunt mulţi candidaţi care includ în CV multe competenţe pe care, în realitate, nu le au.

Atitudinea pozitivă. Refuzul unui loc de muncă creează frustrare în rândul multor candidaţi. Procesele de recrutare sunt din ce în ce mai lungi şi dificile pentru toate categoriile de vârstă, iar atitudinea contează foarte mult. O atitudine pozitivă poate creşte şansele obţinerii unui job, spun experţii.

Acceptarea unor şefi mai tineri. Mulţi candidaţi de peste 45 de ani au dificultăţi în acceptarea unor şefi mai tineri decât ei. Asta şi pentru că mulţi confundă vârsta cu expertiza.

Aproximativ 65% din populaţia României are între 15 şi 64 de ani, echivalentul a 12,4 milioane de cetăţeni. Dintre aceştia, doar 8,1 milioane (sau 65%) sunt activi în piaţa muncii, iar acest procent plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE). Una dintre consecinţele acestui fenomen este că România are cea mai scurtă perioadă de activitate în câmpul muncii din UE.

O altă problemă este că din rândul populaţiei active cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani, doar 45,6% sunt prezenţi în piaţa muncii, iar una dintre explicaţii este că mulţi români ies la pensie la vârste mici. Pentru românii care însă ies la pensie la 65 de ani, speranţa medie de viaţă este de doar 14,7 ani, cu aproape cinci ani sub media UE.