Capitalul autohton - aruncat într-un statut marginal

Dezbaterea pe marginea capitalului naţional nu este nicidecum o emulaţie a revoluţiei române, ci mai curînd a fost distorsionată de aceasta. Idei precum cele pe care le lansau cîndva Titu Maiorescu sau Dobrogeanu Gherea s-au transformat într-o bălăcăreală post-decembristă care a mascat furtul şi lipsa de performanţă. Pe de o parte a fost ridicată în slăvi necesitatea constituirii unui capital autohton serios, pe de altă parte s-au căutat investitori strategici, deseori prin mahalalele Occidentului. Contradicţiile inerente unei astfel de atitudini au sfîrşit prin a se impregna în economie, unde abundă lipsa de viziune şi substanţă: nici politici pentru sprijinirea capitaliştilor noştri, nici suficientă deschidere spre marii investitori străini. Printr-un proces mai mult sau mai puţin transparent, mare parte din "avuţiile poporului" de dinainte de revoluţie au ajuns să aparţină, însă, unor firme străine, ceea ce descătuşează discursuri vizînd siguranţa naţională, interesul naţional sau lipsa mecanismelor de control. În viziunea celor care acuză astfel, soluţia ar fi o nouă naştere: un pui de capital românesc serios.

• Marian Petre Miluţ: "este de interes naţional ca ţara noastră să dezvolte un capital românesc puternic"

Anunţînd că UNPR intenţionează să oferteze pentru cumpărarea CEC şi concesionarea rezervelor de gaz, preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, Marian Petre Miluţ, încearcă să demonstreze că, indiferent de "vitregii", capitalul autohton există. Îndrăznind să aspire la asemenea obiective economice, demersul se constituie într-un manifest al capitaliştilor români, care cred că au ajuns şi la maturitatea, şi la forţa financiară necesare pentru a fi luaţi în seamă.

"Nu am un discurs naţionalist, dar vreau să atrag atenţia că, fără afaceri cu capital autohton, nu mai există pîrghiile necesare pentru reglarea mecanismelor economice" - a declarat Marian Petre Miluţ, adăugînd: "noi ne batem pentru ultimele 5 procente din piaţa bancară, şi pentru independenţa energetică a ţării".

Domnul Miluţ consideră că viabilitatea capitalului autohton a fost deja demonstrată şi că există, în acest moment, suficientă credibilitate şi fonduri pentru ca acesta să vizeze proiecte importante. În acelaşi timp, este important ca statul să sprijine sau măcar să nu pună beţe în roate unor astfel de demersuri.

O altă problemă pe care o identifică preşedintele UNPR este cea a pauperizării capitalului autohton. El consideră că această situaţie se datorează în primul rînd vidului legislativ şi deficienţelor sistemului juridic, care au condus spre neîncrederea patronilor unii în alţii. Marian Miluţ crede că o soluţie ar fi constituirea unor fonduri de investiţii pe termen lung şi cu aplicativitate precisă, după modelul BERD sau IFC, care au avantajul transparenţei.

• Varujan Vosganian: "nu trebuie făcută nici o diferenţă între capitalul autohton şi cel străin"

Noţiunea de capital românesc este vagă, folosită deseori în scopuri politicianiste, consideră senatorul Varujan Vosganian, preşedintele Comisiei de Finanţe - Bănci din Senat. El crede că singura problemă care ar trebui pusă este aceea a rentabilităţii şi nu a apartenenţei capitalului. "Avem nevoie de oameni de afaceri care să stea în România şi să dezvolte clasa de mijloc" - ne-a declarat Varujan Vosganian.

Senatorul liberal crede că există, totuşi, o diferenţă între capitalul românesc şi cel străin, dar care nu constă nici în management şi nici în resurse financiare. Diferenţa este de conectare la pieţele financiare internaţionale. Este şi motivul pentru care senatorul PNL este de părere că nici nu se pune problema ca CEC să fie cumpărat de UNPR sau de alte fonduri româneşti - pentru că atunci cînd privatizezi, afirmă Vosganian, este bine ca banca ce va cumpăra să fie între primele 100 din lume.

• Bogdan Baltazar: "viitorul capitalului românesc este să subcontracteze la multinaţionale"

Ţara noastră nu poate progresa fără capital străin de calitate, consideră cunoscutul bancher Bogdan Baltazar, în prezent asociat la firma de consultanţă "Baltazar, Bloom şi Pârvulescu". Şansa firmelor româneşti este să subcontracteze la companiile multinaţionale pentru ca abia apoi, după ce deprind principiile managementului şi performanţei, să se gîndească la o desprindere.

Domnul Baltazar crede că se impune o evoluţie a capitaliştilor români, care, mare parte dintre ei, s-au născut din politică şi sînt dependenţi de politică, însemnînd afaceri privilegiate cu statul. În plus, Bogdan Baltazar ne-a declarat că subfinanţarea economiei româneşti se datorează miliardelor de dolari proveniţi din furt şi ascunşi prin paradisuri fiscale.

• Mihai Tănăsescu: "patronatul românesc este dezbinat"

Constituirea unui capital autohton performant este, în opinia fostului ministru de Finanţe, Mihai Tănăsescu, un proces de lungă durată.

Principalul impediment îl constituie certurile dintre patroni. El explică existenţa în prezent a nenumăratelor organizaţii patronale prin ambiţiile care îi mînă pe lideri.

Mihai Tănăsescu este de acord, însă, că ar fi necesar ca şi capitalul românesc să devină un jucător serios pe piaţă.

El crede că aceasta s-ar putea realiza în primul rînd prin specializare. "Capitalul autohton este mic - ne-a declarat Tănăsescu - dar ar putea să se concentreze pe anumite domenii de activitate precum turismul şi să devină, astfel, performant".

Iniţiativa UNPR de a cumpăra CEC este considerată de Tănăsescu drept utopică, pentru că, în opinia sa, Uniunea nu ar putea suplini o bancă de renume.

El crede, însă, că implicarea oamenilor de afaceri români în domeniul energiei ar fi bine venită, dată fiind necesitatea independenţei energetice a ţării noastre.