Care sunt 3 dintre cele mai spectaculoase atracţii naturale din judeţul Covasna?

Covasna, ţinutul conacelor şi al mofetelor, te cucereşte de la prima întâlnire. Este un tărâm magic, în care natura însăşi dă un spectacol regal, conform unui comunicat remis redacţiei. Ascunse de ochii profanilor, marele arhitect al naturii a creat locuri fascinante destinate doar celor curioşi, care vor să se avânte în inima ţinutului, să-i descopere frumuseţea şi odată cu ea efectul magic pe care-l are asupra psihicului.

Potrivit sursei citate, dacă vom avea răgazul să privim cu atenţie munţii, apele, fiecare frunză şi colţ de iarbă vom descoperi o lume incredibilă, în perfectă armonie, care se transferă şi asupra noastră, imprimându-ne o stare plăcută de relaxare, pace şi seninătate. Natura poate fi cel mai bun terapeut, ea e cea care ne limpezeşte mintea şi ne încarcă bateriile, deopotrivă. În acest ţinut de poveste, în care fiecare colţ poate trezi în sufletul nostru acorduri nebănuite, vom descoperi o floră şi o faună unice în ţară, un veritabil muzeu în aer liber în care suntem invitaţi de onoare. Trebuie doar să îndrăznim şi ne bucurăm de toate darurile naturii. Comorile întotdeauna au o hartă, uneori secretă, alteori discretă, doar pentru îndrăgostiţii de natură. Pe cea a Covasnei, am descoperit trei obiective naturale de neratat.

Tinovul Apa Roşie este sit Natura 2000 din anul 2007. Situat în Munţii Nemira, în bazinul pârâului Apa Roşie, la o altitudine de 990-1030 m, pe substrat de fliş (gresii), acest tinov conservă trei habitate de turbărie, foarte bine conservate datorită izolării. Acest tinov este o pădure într-o mlaştină mocirloasă, în care apa stagnează de mii de ani, vegetaţia s-a descompuse lent, s-a carbonizat, formând o acumulare de turbă. Turba este folosită ca îngrăşământ pentru flori şi pe post de combustibil. Turbăriile reglează nivelul apei şi captează cantităţi însemnate de CO2 din atmosferă. În acest sit vom întâlni pin silvestru, molid şi mesteacăn pufos, şi o diversitate floristică impresionantă, printre care curechii de munte (Ligularia sibirica) şi angelica de baltă (Angelica palustris), amândouă într-o stare bună de conservare.

Rezervaţia naturală Cheile Vârghişului este un alt loc ideal atât pentru drumeţii, cât şi pentru speologie. Situată pe partea nordică a munţilor Perşani, rezervaţia este traversată de pârâul Vârghiş, ce a sculptat în timp spectaculoase formaţiuni calcaroase. O drumeţie impresionantă ce ne oferă, în cei 4 km ai săi, o călătorie aproape iniţiatică, în care stâncile de calcar te îndrumă spre versanţii înalţi, verticali şi abrupţi, din care izvorăsc pâraie de munte, apoi spre turnurile de calcar (Turnul Porumbeilor, Turnul Csala) şi crestele de calcar. O măreţie copleşitoare, care-ţi oferă senzaţia de siguranţă. Drumul este presărat cu doline, avene, grohotişuri şi mai ales peşteri, ce ascund valori arheologice şi paleontologice inestimabile. Peşterile Orban Balazs, Şura Cailor, Gaura Tătarilor pot fi vizitate numai sub îndrumarea unui ghid local. În această rezervaţie naturală se află cea mai mare populaţie de lilieci din ţară, formată din 19 specii.

Mestecănişul de la Reci este o zonă naturală protejată. Solul este nisipos, iar pe alocuri dunele înalte de 6 metri au o culoare roşiatică, teleportându-ne parcă pe o altă planetă, în care fiecare pas ne aduce un alt tablou surprinzător. Bălţile şi micile lacuri parţial colmatate, flora şi fauna diversă, rare pentru România, ne vor face să ne simţim ca în mijlocul grădinii raiului. Dacă acum mulţi ani, aici era o frumoasă pădure de mesteacăn, azi zona a fost împădurită predominant cu pini, iar pinul bancsian, este o specie rară, pe care o putem admira în toată splendoarea ei. Tot aici vom întâlni plante pe cale de dispariţie, cum ar fi otrăţelul de baltă, dediţelul stânjenelul, laleaua pestriţă, piperul apelor şi iarba broaştelor. Lupul, cerbul, mistreţul, dihorul, vulpea, veriţele, iepurele de câmp şi şobolanul de apă sunt doar câteva dinte animalele care trăiesc în acest areal mirific. Peste 150 de specii de păsări cuibăresc aici sau tranzitează zona în timpul migraţiei de toamnă. Barza albă, egreta, gaiţa, pupăza, raţa roşie şi acvila ţipătoare îşi aduc aportul la frumuseţea acestui ecositem unic în România, se mai arată în comunicat.