CARMEN RADU, EUREKO: O nouă lege nu va rezolva problemele spinoase din sănătate

Reporter: În condiţiile instabilităţii politice actuale, mai este posibilă reforma sistemului de sănătate?

Carmen Radu: Din discuţiile avute până în prezent, am înţeles că ideea a fost de a nu se actualiza Legea 95/2006, ci de a se crea un nou cadru legislativ complet, care să aibă o viziune pe termen mediu şi lung, astfel încât după aceea să poa­tă fi completat sau modificat printr-o legislaţie secundară. Ideea în sine nu este rea, pentru că, până la urmă, orice ţară trebuie să aibă totuşi o strategie pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii. Totuşi, nu sunt optimistă că acest proiect de lege va reuşi, în această toamnă sau până la sfârşitul anului, să fie aprobat în Parlament.

Este clar că unele probleme care există în sistem - şi cea mai critică este volumul fondurilor disponibile pentru serviciile medicale - s-ar putea rezolva şi prin modificarea legii existente.

Aşa cum este prevăzut în noua lege, se încearcă mărirea volumului de contribuţii prin creşterea masei celor care trebuie să contribuie. Trebuie văzut câţi bani se colectează în realitate şi mă îndoiesc că acest procent este unul corespunzător. Uitându-ne pe site-ul ANAF, cei mai mari restanţieri la plata contribuţiilor pentru pensii şi a contribuţiilor de sănătate sunt firmele de stat, care nu sunt sancţionate.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este faptul că şi în legea exis­tentă sunt prevăzute sancţiuni dras­tice pentru cei care nu-şi plătesc contribuţiile, există executare silită, blocare de conturi bancare. Firmelor private le sunt blocate conturile pentru sume restante foarte mici, însă la societăţile de stat nu se întâmplă nimic.

Nu cred că doar o nouă lege va rezolva problemele cele mai spinoase ale sistemului: gradul de colectare a contribuţiilor, ce servicii pot fi acoperite prin pachetul de bază şi transparenţa folosirii acestor fonduri. Dacă iarăşi nu se vor aplica sancţiunile şi mecanismele de control, atunci vom fi în aceeaşi situaţie cu sau fără o nouă lege. Sunt convinsă că specialiştii care lucrea­ză în acest domeniu sunt conştienţi de necesitatea reformei, dar, din păcate, până în prezent, nu a existat voinţa politică pentru demararea şi implementarea ei. Cu siguranţă, guvernul care va avea curajul să-şi asume responsabilitatea reformării sistemului sanitar ar putea să fie "sacrificat" din punct de vedere politic. Dar pe termen lung, beneficiile pentru toate părţile implicate vor fi superioare acestui sacrificiu.

Reporter: Au mai existat discuţii între UNSAR şi Ministerul Sănătăţii privind acoperirea pachetului de bază de către asigurători?

Carmen Radu: Aşa cum cum este elaborat proiectul, în următorii doi ani, noi (n.r. asigurătorii) nu vom putea avea acces la acest pachet. Deocamdată, statul şi-a propus ca în următorii doi ani de zile să restructureze spitalele, să scoată cadrele medicale din lista bugetarilor şi să poată negocia salariile direct cu conducerile spitalelor. De asemenea, statul do­reş­te reducerea numărului de case judeţene de asigurări de sănătate, ceea ce, sigur, înseamnă o reducere a costurilor.

Dar intervine un aspect, la care mă aştept să reacţioneze Consiliul Concurenţei. După cei doi ani, în care s-ar restructura instituţiile statului, asigurătorii privaţi ar putea acoperi pachetul de bază, dar numai pentru acei clienţi care deja au achiziţionat o asigurare facultativă. Pentru noi, bineînţeles, ar fi bine, dar pentru pacienţi, din punct de vedere legal, nu este corect. Nu poţi să obligi un pacient să plăteas­că în plus dacă vrea să aleagă un asigurator privat pentru gestionarea contribuţiilor aferente pachetului de bază. Cu alte cuvinte, statul îi îngrădeşte această posibilitate, fiind în contradicţie cu principiul enunţat de proiectul de lege, privind liberatea asiguratului de a alege.

Mă aştept ca, după următoarele discuţii cu FMI, din acest an, deductibilitatea fiscală pentru asigurările facultative să nu rămână doar la nivel de angajator, aşa cum este în prezent, ci să fie oferită şi la nivel de angajat, să nu fie considerată beneficiu şi să nu se mai impoziteze cu 16%. Angajatorii ar fi, în acest fel, mult mai tentaţi ca în locul abonamentelor să achiziţioneze o asigurare facultativă, pentru că aceasta acoperă şi spitalizarea şi oferă acces la mai mulţi furnizori de servicii medicale. În cazul abonamentelor, fiind realizate pe baza contractului de medicină a muncii, nu pot fi încheiate contracte decât cu un singur furnizor.

Din partea Ministerului Sănătăţii ni s-a promis tot sprijinul pentru obţinerea deductibilităţii fiscale complete pentru asigurările facultative actuale.

Reporter: Ce părere aveţi despre introducerea sistemului de coplată?

Carmen Radu: Problema care se ridică este pentru bolnavii cronici, care merg destul de des la doctor. Patru-cinci lei probabil nu pare foarte mult pentru o vizită la doctor, dar costurile analizelor sunt mari, iar un bolnav cronic nu îşi poate face analize doar o dată pe an. Mi s-au părut foarte mari tarifele la RMN (n.r. rezonanţă magnetică nucleară), la CT (n.r. tomografie computerizată).

Ministerul Sănătăţii va trebui să hotărască ce va face. Dacă se va uita strict la costuri rezolvând doar pentru un an-doi problema deficitului şi fiind posibil ca peste patru cinci ani incidenţa bolilor grave să fie tot mai mare în rândul populaţiei, sau va investi într-o strategie pe termen lung. Ultimele declaraţii ale ministrului Sănătăţii fac referire la o amânare a introducerii coplăţii.

Reporter: În opinia dumneavoastră care sunt măsurile necesare pentru construirea unui sistem de sănătate viabil?

Carmen Radu: Trebuie îmbunătăţit gradul de colectare, furnizorii în relaţie cu CNAS ar trebui să fie foarte transparenţi şi să prezinte, periodic pe site, fondurile pe care pe care le-au primit de la Ministerul Sănătăţii şi cum au fost utilizate, spitatele ar trebui să prezinte audit-uri anuale aşa cum sunt obligate să prezinte toate societăţile. Eu cred că fiecare dintre noi ar fi mult mai mulţumit să ştie exact care sunt serviciile medicale pe care le poate accesa prin pachetul de bază, care este nivelul de calitate a acestora şi respectiv preţul pe care ar trebui să-l plătim pentru acestea şi să se elimine plăţile informale despre care toată lumea vorbeşte, dar nu există metode de anihilare a acestora la momentul actual.

Ar trebui realizate investiţii în prevenţie sau ar trebui introduse măsuri coercitive pe acest segment. De exemplu, asiguratul, ca să beneficieze de tratament acoperit din fond, este obligat o dată pe an să îşi facă setul de analize. În ţara noastră, nu foarte mulţi pacienţi pun în practică acest drept prevăzut de lege. În alte ţări, astfel de cazuri erau penalizate. Dacă pacientul se ducea la medic după cinci ani de la ultima vizită şi doctorul constata că acesta avea o boală care ar fi putut fi depistată dacă era făcut acel set anual de analize şi implicit costul tratamentului ar fi fost mai mic, atunci pacientul era penalizat suportând o parte din costul tratamentului.

Pentru o anumită perioadă de timp de câţiva ani de zile, poate şi astfel de măsuri, puţin mai drastice, ar ajuta, cu condiţia să se poată dovedi că acel diagnostic ar fi putut fi depistat dacă pacientul ar fi făcut controlul anual la medicul de familie.

Sănătatea priveşte fiecare individ, dar statul are obligaţia să creeze cadrul legislativ care să asigure o stare generală de sănătate bună a populaţiei, deoarece întotdeauna să previi costă mult mai puţin decât să tratezi.

Reporter: Cum a fost prima jumătate a anului pentru Eureko?

Carmen Radu: Noi am subscris, în perioada ianuarie-iunie, prime de aproape 15 milioane lei şi suntem în buget. Per total portofoliu, ponderea corporate este de 60%, iar 40% sunt asigurările individuale.

În privinţa vânzărilor noi, anul acesta, asigurările individuale au avut o pondere de peste 60%, iar diferenţa o reprezintă cele corporate, însă per total portofoliu, tot partea corporate este dominantă.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei asigurărilor de sănătate în următorul semestru?

Carmen Radu: În primul trimestru, s-au subscris prime de circa 26 milioane de lei, ceea ce deja era peste 50% din cât s-a subscris tot anul 2011. A fost un boom puternic. Inclusiv asigurătorii privaţi, care aveau în portofoliu produse de sănătate, dar nu aveau o evoluţie spectaculoasă a vânzărilor din cauza competiţiei cu abonamentele la clinicile private, au devenit activi în contextul noilor dezbateri privind reformarea sistemului de sănătate. Dacă ar fi să extrapolez primul trimestru până la sfârşitul anului la nivel de piaţă ar însemna să terminăm la circa 100 milioane lei total prime brute subscrise, dar nu sunt atât de optimistă, deşi ar fi un rezultat excelent pentru asigurările facultative. La sfârşitul anului cred se va înregistra o creştere substanţială faţă de 2011. Nu cred că poate fi vorba de o dublare, care ar însemna aproape 80 de milioane de lei, dar circa 65-70 milioane lei prime brute subscrise vom avea cu siguranţă pe total piaţă.

Dacă am ajunge anul acesta la un nivel al primelor brute subscrise de 80-100 milioane lei, chiar şi fără deductibilitate fiscală, atunci acest lucru ar arăta că oamenii sunt nemulţumiţi de serviciile de la stat şi sunt dispuşi să plătească în plus prin achiziţionarea unei asigurari private.

Reporter: Ce planuri are Eureko pentru acest an?

Carmen Radu: Ne concentrăm pe asigurările corporate. În general cam peste 80% din vânzările noastre s-au desfăşurat prin reţeaua proprie de vânzări şi încercăm să atragem brokeri. Am încheiat parteneriate cu trei, patru brokeri noi şi urmează să vedem ce pot aduce în plus, din septembrie, la vânzările noastre.

Suntem în curs de revizuire a produselor de sănătate de grup, nu vorbim de produse noi, care să le înlocuiască pe cele vechi, ci de o revizuire a serviciilor, de o adaptare la situaţiile cu care se confruntă clienţii noştri.

Ar fi bine dacă am obţine deductibilitatea fiscală completă anul viitor., pentru că, în acest fel, asigurătorii vor trebui să-şi restructureze produsele în funcţie de valoarea anuală care va fi deductibilă.