Cartelarea României

Am mai scris despre trecerea la economia de război. Un proces care se produce sub ochii noştri. Aproape în întreaga lume. Mai pe înţelesul tuturor, se vor cartela produsele de bază. Acest mecanism, specific marilor crize, începe să prindă contur în statele din Europa de Vest şi în Ungaria. Dar se va generaliza. România nu poate fi ocolită.

Cartelarea înseamnă raţionalizare. Raţionalizarea se aplică tuturor produselor aflate în criză. Adică în deficit. Energie electrică, gaze, benzină, alimente. Reţeta poate lua diferite forme. Însă până la urmă, cel puţin în cazul unora dintre sursele deficitare de trai, se va institui sistemul de cartele. Cartelele ne vor permite să ne aprovizionăm cu minimum necesar. Adică ce va scrie pe cartela fizică sau electronică. În Ungaria, procesul a început. Raţionalizarea benzinei înseamnă că fiecare proprietar de autoturism primeşte lunar o anumită cotă de benzină sau de motorină. Pe care o utilizează cum vrea, după ce a achiziţionat-o la un preţ plafonat. Din momentul în care depăşeşte cota alocată, va plăti preţul majorat. Sau pur şi simpu nu va mai primi carburant. Organizarea acestui sistem nu se poate face fără cartele fizice sau electronice.

Economia de război, economia de criză, determină în unele state reducerea programului de funcţionare al magazinelor. Pentru a economisi energia electrică, magazinele se vor închide odată cu lăsarea întunericului. Din acel moment, cetăţenii care vor avea urgenţe legate de aprovizionare cu produse de strictă necesitate se preconizează că vor trebui să facă acest lucru în benzinării, întrucât unele dintre acestea vor putea lucra non stop.

Raţionalizarea prin cartelare va merge până în casele oamenilor. Va fi măsurat în mod riguros consumul de energie electrică. Cu alte cuvinte, va fi plafonat. Consumi mai mult decât cota repartizată, plăteşti mult mai mult sau pur şi simplu eşti deconectat de la reţea. Reducerile de consum au în vedere aerul condiţionat vara şi căldura din calorifere, iarna. Vara va trebui să suportăm temperaturi mult mai ridicate decât până acum, pentru că aerul condiţionat va fi utilizat cu parcimonie, în timp ce iarna va trebui să supravieţuim la temperaturi de 16-18 grade.

Criza alimentară va genera şi ea consecinţe. Cum ar fi cartelarea produselor de bază. Vom putea cumpăra mai puţină pâine, mai puţină carne, mai puţine lactate, mai puţine produse de patiserie, mai puţin ulei. Poate că vom mânca din nou salam cu soia. Poate că, în loc de cafea, vom consuma din nou nechezol. Repet, acest scenariu nu este valabil doar pentru România. Dar este bine ca românii să ştie ce-i aşteaptă. Pentru că altfel măsurile vor veni ca nişte lovituri năucitoare de măciucă. Un Guvern responsabil pregăteşte populaţia din timp pentru asemenea scenarii.

Sper să mă înşel. Sper să nu ajungem într-o asemenea situaţie. Slabe speranţe!