Cât costă un angajat nefericit?

Se spune că banii nu pot cumpăra fericirea, însă în temeni de business, lipsa stării de bine poate cauza pierderi financiare importante. Mai exact, pentru a înlocui un angajat nefericit care şi-a dat demisia, o companie pierde până la de patru ori salariul acestuia.

Dacă în trecut, aspectele financiare erau în topul criteriilor pentru majoritatea angajaţilor atunci când ei alegeau să rămână într-un job, studiile recente arată o schimbare semnificativă în această paradigmă. Echilibrul în relaţia dintre viaţa personală şi muncă este din ce în ce mai important, iar managerii se văd forţaţi să ia în considerare un factor nou pentru a evita pierderi: fericirea angajaţilor.

În 2017, studiile arătau că 86% dintre angajaţii români considerau aspectul financiar crucial, însă în 2023 doar un sfert dintre aceştia îl mai plasau în topul priorităţilor lor. Stabilitatea, echipa din care fac parte, echilibrul între viaţa personală şi carieră sunt factori care cresc fericirea la locul de muncă şi, implicit, scad şansele ca un angajat să îşi dorească o schimbare. Mai mult, 77% dintre cei intervievaţi au menţionat faptul că iau în considerare impactul pe care munca lor îl are în societate, cu alte cuvinte, munca lor trebuie să aibă sens.

"Pentru unii manageri, prioritizarea fericirii angajaţilor poate părea un concept nou şi neobişnuit. Cu toate acestea, în realitate, asistăm la o trezire la nivel individual. Evenimentele dificile la nivel global din ultimii ani au amplificat conştientizarea personală, orientându-ne atenţia către ceea ce ne face cu adevărat bine şi ce ne influenţează negativ. Este un proces de introspecţie care se reflectă şi în mediul profesional", explică Angi Ionescu, CEO şi fondator al clinicii The Mind. "Noi, ca specialişti, am observat în mod clar impactul pe care munca unei persoane îl poate avea asupra relaţiei cu partenerul sau cu copiii, precum şi asupra stării lor de sănătate, indiferent că vorbim despre cea fizică sau psihică. În prezent, şi angajaţii îşi îndreaptă atenţia spre aceste aspecte, iar schimbarea de perspectivă se reflectă, în mod evident, şi în cadrul organizaţiilor", adaugă Angi Ionescu.

Pierderile pentru o companie se acumulează până la momentul demisiei, dar şi după acest punct. Înainte ca angajatul să ia decizia de a părăsi o companie, felul în care se simte îi poate afecta performanţele - vorbim aici de mai puţine ore productive într-o zi, de absentări frecvente şi în general, de o performanţă redusă. După momentul demisiei, angajatorul trebuie să investească resurse pentru a-i găsi un înlocuitor, să pregătească o nouă persoană, timp în care fluxurile de lucru din departament au de suferit. Toate acestea sunt estimate de specialiştii de resurse umane la un cost de până la de patru ori salariul persoanei înlocuite.

La nivel mondial, specialiştii estimează că pentru următorii ani, flexibilitatea în relaţia viaţă personala - muncă va deveni cel mai important element, iar pentru a evita pierderi financiare nu e nevoie de o nouă strategie de business, ci de o strategie de wellbeing la nivel de organizaţie. "Echilibrul emoţional al angajaţilor nu este doar < o chestiune personală >, ci este un element esenţial pentru performanţa companiei. Un rol important le revine managerilor, ei fiind de fapt cheia retenţiei în organizaţie, deci ar trebui ajutaţi să-şi dezvolte cât mai mult inteligenţa emoţională. Managerii sunt cei care pot sesiza şi interveni atunci când oamenii din echipă întâmpină obstacole pe plan profesional sau personal. De ei depinde să creeze un mediu de lucru pozitiv, să-i motiveze pe angajaţi să fie mai productivi şi să rămână loiali companiei. Odată ce creşte nivelul de satisfacţie în rândul echipei, se reduce absenteismul şi turnover-ul, şi implici se ajunge la o creştere semnificativă a performanţei organizaţionale", a încheiat Angi Ionescu.