CĂTĂLINA GĂRDESCU, AISB: "În România, educaţia nu reprezintă, probabil, o prioritate la nivel de ţară"

Reporter: Câţi elevi sunt, în prezent, înscrişi la Şcoala Americană?

Cătălina Gărdescu: În acest moment avem 823 de elevi din 57 de ţări înscrişi la AISB începând cu vârsta de 2 ani până la clasa a 12-a.

Reporter: Care sunt diferenţele sistemului educaţional de aici, faţă de sistemul clasic din România?

Cătălina Gărdescu: Această întrebare are un răspuns foarte elaborat. Aş puncta câteva dintre diferenţele esenţiale:

- Elevilor li se cere în primul rând să gândească critic, nu să memoreze. Desigur că elevii primesc informaţii noi de la profesori, dar sunt angajaţi într-o mare măsură în procesul de predare şi evaluare, au o implicare activă în căutarea de informaţii legate de ceea ce învaţă şi sunt angajaţi în procesul de evaluare;

- Accentul se pune nu pe memorarea de informaţie, ci pe dezolvarea de aptitudini. Astfel, în cadrul oricărei ore li se cere să parcurgă informaţie nouă, să fie creativi, să provoace profesorul la discuţii, să producă ceva nou cu informaţia primită;

- Educaţia socio-emoţională este cel puţin la fel de importantă precum cea academică şi se fac eforturi susţinute în acest sens prin aportul consilierilor şcolari şi a departamentelor de nevoi speciale de învăţare;

- Sportul, creativitatea, serviciul în favoarea comunităţii sunt prioritare la toate vârstele.

Reporter: Care sunt beneficiile elevilor de la Şcola Americană?

Cătălina Gărdescu: Elevii AISB studiază într-un campus construit în mod special pentru o şcoală de acest calibru, beneficiază de dotări de ultima oră în laboratoarele de ştiinţă, IT, în clase, în biblioteci şi în sălile de sport.

Având în vedere faptul că în şcoală sunt 57 de naţionalităţi, elevii învaţă într-un mediu internaţional care este un avantaj în sine. Comunitatea, prin diversitatea membrilor ei, ajută elevii să se dezvolte în spiritul diversităţii ca avantaj şi nu ca ceva ce trebuie tolerat.

De departe cel mai mare avantaj al AISB pentru elevii săi este programa - cea de Bacalaureat Internaţional. Diploma IB permite elevilor accesul la facultăţi internaţionale din orice colţ al lumii.

Reporter: Care este taxa de şcolarizare percepută de instituţie?

Cătălina Gărdescu: În funcţie de nivelul de învăţământ, taxa de şcolarizare variază între 6.900 şi 20.000 euro pe an. Această taxă acoperă educaţia, activităţile extraşcolare, manualele şi în cazul elevilor şcolii elementare, rechizitele şi gustarea.

Reporter: Ce investiţii noi aţi făcut şi ce proiecte viitoare aveţi în plan?

Cătălina Gărdescu: AISB există în România de 54 de ani şi într-o jumătate de secol a trecut prin numeroase schimbări. În 2001 şcoala s-a mutat în campusul din Pipera, construit la acel moment cu ajutorul unui împrumut de 20 de milioane de dolari. La acel moment şcoala avea aproximativ 350 de elevi şi azi, când numărul acestora este mai mare decât dublu (823), campusul a trecut prin numeroase schimbări pentru a servi în mod optim nevoilor elevilor. Am refăcut cantina, biblioteca, sălile de IT, am instalat terenuri de sport artificiale pentru a oferi elevilor posibilitatea de a fi afară în orice tip de vreme. În fiecare vacanţă de vară invesţiile în infrastructură au variat între 500.000 şi 1 milion de euro. AISB continuă acest trend şi în anii ce vin având în vedere schimbarea continuă a numărului şi nevoilor elevilor ce îi trec pragul.

Reporter: Ce rezultate au elevii dumneavoastră şi care a fost rata de promovare a acestora?

Cătălina Gărdescu: Rezultatele elevilor AISB se văd în acceptarea lor de facultăţi internaţionale de renume din care putem enumera: Massachusets Institute of Technology (MIT), State University of New York (SUNY), Vassar, Penn State în Statele Unite, Imperial College, Essex, UCL, Exeter, King's College în Marea Britanie, UBC, McGill în Canada, precum şi colegii din alte părţi ale Europei şi ale lumii precum Olanda, Elveţia, Franţa, Italia, Coreea de Sud, România.

Promovabilitatea în cadrul examenelor de Bacalaureat Internaţional a fost întotdeaua între 90 şi 100%.

Reporter: Care consideraţi că sunt principalele probleme din sistemul românesc de educaţie?

Cătălina Gărdescu: AISB nu aplică în cadrul programelor sale sistemul educaţional românesc. Nu putem deci comenta din punct de vedere al conţinutului. Ideea principală însă este investiţia în educaţie. Părinţii ce fac parte din comunitatea AISB înţeleg foarte bine că educaţia este prioritară şi fac eforturi mari să îşi menţină fiii şi fiicele în acest sistem. Probabil că cea mai mare problemă a educaţiei naţionale este aceea că nu reprezintă încă o prioritate la nivel de ţară. Când acest lucru va fi realizat în fapt, profesorii, de altfel foarte bine pregătiţi şi dedicaţi, vor putea să mobilizeze elevii într-o manieră mult mai profesională şi eficientă.

Reporter: Cum îi ajută, pe viitor, studiile din Şcoala Americană pe elevi?

Cătălina Gărdescu: Aşa cum spuneam anterior, AISB caută să educe în elevii săi profilele unor cetăţeni responsabili, cu o viziune internaţională şi deschisă. Poate că una dintre principalele provocări ale oricărui sistem de educaţie este aceea că pregăteşte elevii pentru meserii ce nu s-au inventat încă. Este deci important să identificăm încă din şcoala elementară aptitudini esenţiale ce nu trebuie să lipsească din educaţia lor. Astfel, în cadrul programelor AISB elevii învaţă cum să caute informaţia şi nu o aşteaptă de la cei din faţa lor, învaţă să lucreze în echipă şi să aibă un comportament etic, învaţă să fie organizaţi, creativi şi inovativi. Învaţă să se reprezinte pe ei şi organizaţia din care fac parte într-un mod care să îi ajute şi de care să fie mândri. Sunt angajaţi într-un mod de viaţă variat şi echilibrat, fiind încurajaţi să recunoască valoarea artei, a lecturii, a sportului în viaţa oricărui individ.

Sunt implicaţi în proiecte de serviciu în favoarea comunităţii, lucrând cu copii orfani, bătrâni şi copii suferinzi, în proiecte de protejare a mediului şi a animalelor, dezvoltându-şi astfel o latură esenţială a personalităţii - compasiunea faţă de sine şi semeni.

Reporter: Care sunt planurile de viitor ale elevilor dumneavoastră (preferă să-şi continue studiile în ţară sau se îndreaptră spre Universităţile din străinătate)?

Cătălina Gărdescu: Peste 95% din elevii AISB îşi continuă studiile în afara României. Aceasta şi pentru că mulţi dintre ei sunt străini, nu cunosc limba română şi sunt obişnuiţi să călătorească, având în vedere modul în care au făcut acest lucru şi în timpul şcolii, până la momentul absolvirii. Suntem bucuroşi să descoperim faptul că mulţi dintre elevii români care pleacă din ţară pentru studii revin în România în cadrul unor afaceri multinaţionale sau de familie.

Reporter: Există posibilitatea de "schimb de experienţă" pentru elevi?

Cătălina Gărdescu: În acest moment nu avem astfel de programe dar avem un program de burse prin care în fiecare an avem în şcoala 12 elevi ce studiază fără achitarea taxelor - între clasele a 8-a şi a 12 a.

Reporter: Aveţi profesori americani nativi în şcoala dumneavoastră?

Cătălina Gărdescu: Între cei 130 de profesori din şcoala noastră, peste 100 aparţin altor naţionalităţi decât cea română. Ei sosesc la AISB din SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, Irlanda, Scoţia - ţări vorbitoare de limba engleză, dar şi Franţa, Spania, Azerbaidjan, Uzbekistan, India.

Reporter: Ce condiţii trebuie să îndeplinească elevii care doresc să vină la Şcoala Americană?

Cătălina Gărdescu: Pentru toţi elevii care doresc înscrierea la AISB familia trebuie să completeze un formular de înscriere online. În acest formular şcoala solicită informaţii legate de elev, istoria lui academică, profilul lingvistic al familiei şi detalii legate de familie în general. Elevii ce doresc înscrierea în clase ce depăşesc nivelul elementar (clasele 6 - 12) trebuie să susţină examene de admitere la limba engleză şi matematică. De cele mai multe ori directorii educaţionali întâlnesc familiile elevilor înainte de admiterea acestora. Toate aceste metode sunt puse în practică pentru a ne asigura pe de-o parte că şcoala poate veni cu succes în întâmpinarea nevoilor elevului şi pe de altă parte că elevul va avea o contribuţie pozitivă în clasa în care urmează să intre.

Reporter: Vă mulţumesc!