Cazul Andriciuc - dat ca exemplu de CJUE într-o speţă pe CHF

Cazul Andriciuc versus Banca Românească a fost dat ca exemplu, de patru ori, de Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) într-o speţă pe franci elveţieni (CHF). Cazul în care instanţa maghiară a adresat întrebări CJUE a fost deschis de către un debitor din Ungaria împotriva Erste Bank Hungary Zrt. şi are ca obiect clauzele considerate a fi abuzive dintr-un contract de împrumut în moneda elveţiană, ratele fiind rambursate în forinţi.

Referitor la răspunsurile CJUE în această speţă, formulate la finalul lunii februarie, avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clientului în cazul Andriciuc, ne-a precizat: "CJUE susţine că, de vreme ce plata se face în forinţi, la cursul de schimb din data plăţii (care este, prin definiţie, variabil şi imprevizibil), înseamnă că «preţul» contractului, stabilit în CHF, este doar provizoriu şi nu precis, determinat/determinabil. De aici concluzia că acea clauză relativă la expresia în CHF şi plata în forinţi, la cursul zilei, nu este clară şi nici inteligibilă. Şi dacă împrumutul ar fi plătit în CHF, tot trebuie ca debitorul să îi procure, la cursul zilei. Ceea ce înseamnă că niciodată nu va şti cu exactitate care este suma lunară de plată. Nu putea preconiza această valoare la momentul încheierii contractului. În aceste condiţii, argumentul cu nominalismul monetar pică. De vreme ce Curtea spune că suma de plată este provizorie, iar nominalismul spune că este exactă suma de plată, înseamnă că nominalismul nu mai este valabil. În plus, trag concluzia că un contract cu un asemenea preţ provizoriu nu mai este comutativ, ci aleatoriu, ceea ce este interzis în jurisprudenţa CJUE şi chiar şi a noastră".

În opinia avocatului Piperea, această decizie a CJUE poate fi utilizată în doarele deschise la noi pe îngheţarea cursului CHF.

Printre textele de lege care au fost aduse de CJUE în motivarea răspunsurilor, se numără articolul 3, alin. 1 din Directiva 93/13, care prevede: "O clauză în contract care nu a fost negociată individual se consideră ca fiind abuzivă în cazul în care, în contradicţie cu cerinţa de bună credinţă, provoacă, în detrimentul consumatorului, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor care decurg din contract".

Instanţa subliniază că, la unul din punctele din contract, acesta prevede că suma indicată în franci elveţieni a fost doar orientativă, valoarea reală a creditului în curs fiind determinată ulterior. Împrumutatul spune că scopul contractului de împrumut, şi anume suma creditului şi perioadele de amortizare, nu este clar determinat şi că, din acest motiv, contractul trebuie declarat nevalabil, mai arată CJUE, subliniind: "Acest contract nu include o indicare a ratei anuale a dobânzii anuale sau a ratei dobânzii.

Împrumutatul a invocat nulitatea clauzei care arată că banca ar putea determina în mod unilateral suma ce trebuie plătită de către debitor, considerând că aceasta ar putea fi abuzivă".

Banca susţine că suma împrumutului, destinată să acopere necesităţile de finanţare ale împrumutatului, este prezentată în franci elveţieni, cu titlu provizoriu, care nu poate fi determinată cu exactitate până la data împrumutului, arată instanţa europeană, menţionând că toate clauzele contractuale, cum ar fi şi cele în cauză, trebuie să fie scrise într-un mod clar şi uşor de înţeles, astfel încât să se înţeleagă faptul că respectivul contract stabileşte în mod transparent suma de bani pe care debitorul o plăteşte către bancă, "exprimată în valută străină ca monedă de cont, care trebuie să fie definită în funcţie de moneda de plată". În cazul în care determinarea sumei împrumutate depinde de rata de schimb în vigoare la data eliberării de fonduri, se impune ca mecanismul de calcul al sumei totale împrumutate şi cursurile de schimb să fie transparente, astfel încât un consumator mediu, normal informat şi suficient de atent să evalueze, pe baza unor criterii precise şi inteligibile, consecinţele economice pentru contractul rezultat, inclusiv costul total al creditului. Aici este unul din punctele în care CJUE dă ca exemplu speţa Andriciuc.

În ultima parte a anului trecut, Curtea de Apel Oradea a trântit cazul Andriciuc versus Banca Românească, ce vizează îngheţarea cursului CHF într-un dosar de credit în franci elveţieni (CHF) şi asupra căruia s-a exprimat inclusiv Curtea Europeană de Justiţie (CJUE). Astfel, Instanţa noastră a decis să dea câştig de cauză instituţiei financiare în cazul invocat de mai bine de zece ori de către Curtea Supremă din Spania într-un dosar pe yeni japonezi, din care a fost eliminată clauza de risc valutar, din cauza lipsei de informare.

Avocatul Gheorghe Piperea ne-a explicat că anularea clauzei de risc valutar înseamnă, practic, revenirea la condiţiile iniţiale, valabile la încheierea contractului - împrumutatul nemaisuportând riscul de curs valutar -, adică îngheţarea sumei datorate la valoarea, în euro, de la data acordării creditului.

Decizia pronunţată de CJUE în dosarul Andriciuc reprezintă un mare avantaj pentru debitorii spanioli, ne-a precizat Patricia Suarez Ramírez, preşedintele Asociaţiei Consumatorilor Financiari din Spania (ASUFIN), în cadrul unui răspuns transmis, anul trecut, ziarului BURSA. Patricia Suarez Ramírez ne-a declarat: "Vestea referitoare la decizia CJUE pentru cazul din România (n.r. cauza Andriciuc versus Banca Românească) a fost un mare avantaj pentru noi".

În finalul motivării elaborate de instanţa din Spania se arată că sentinţa va fi notificată părţilor şi inserată în "colecţia legislativă", care este similară Monitorului Oficial de la noi, conform specialiştilor, urmând să facă parte din jurisprudenţa spaniolă, iar instanţele inferioare Curţii Supreme fiind obligate să aplice principiul care stă la baza acestei decizii.

În opinia avocatului Gheorghe Piperea, judecătorii de la noi riscă să fie excluşi din magistratură, pentru că nu aplică deciziile Curţii Europene de Justiţie.

Opinia Cititorului ( 18 )

1. Semneaza!
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 01:39)
Apoi mai vezi ce si cum dar mai ales cât plătești.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 06:54)
Cum.ar spune unii.. " luati labele de pe justitie"... ea functioneaza..
Nu o sa fie exclusi toti judecatorii tribunalului si curtii de apel bucuresti..si nu o sa raspunda sub nici o forma.
La noi nu se poate...punct.
Iohannis nu stie asta pt ca nu l-a interesat intalnirea cu Piperea.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 08:09)
Pentru conformitate: probabil ca apararea speculantului l-a dat ca exemplu.
Faptul ca un avocat da un exemplu nu inseamna ca este si corect sau ca se aplica ori ca instanta va tine cont de exemplu. Va explica oruce jurist cu urechi de girafa bulgareasca.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 09:21)
  Ai citit finalul articolului?
  Nu ultimul ca iti sta in gat numele...penultimul...
  Are deja cateva luni ( sentinta data in Spania de curtea similara ICCJ de la noi).. E repetata pt astia ca tine care ori citesc printre randuri ori nu pricep......si imediat trec inot Dunarea la bulgari.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 09:22)
  Nu ultimul paragraf....
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 09:33)
  N-am citit nici ultimul nici penultimul, e suficuent sa vad cine seamneaza ca sa stiu ce scrie.
  Cu toate astea se vede ca matale si carente importante de logica, dorinele mama.
  Sa zicem ca un avocat merge sa pledeze la CJUE si "da ca exemplu" in proces asta "Onorata instanta, dupa cum se stie si e demonstrat 1+1=2".
  Exemplul de fata e adevarat, adica e un adevar, insa asta nu implica faptul ca speta in sprijinul careia e dat exemplul 1+1=2 e adevarata.
  Asa si cu faptul ca cazul respectiv e dat ca exemplu, de aparare, la CJUE. Nu inseba ca apararea are dreptate sau ca exemplul are legatura cu speta respectiva. Urechi fal-fal, la puscarie, se stie.
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 09:45)
  Nu citesti dar comentezi....
  Tine-o tot asa educatule si te faci mare.
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 15:03)
  Ai prins si tu o idee si o ti ca Ion ca sorcova! Cand nu ai argumente, apelezi la jigniri.Mai lasa-l in pace pe Piperea si incearca sa judeci, asa poate vei pricepe ca bancile nu sunt altceva decat intruchiparea vechi armate hasburgice puse pe jefuirea Romaniei.
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 17:14)
  Asta cu "armate habsburgice" e prostia ventilata de postacii Moscovei si tot mai des si de postacii lui Dragnea/Tariceanu care vor face orice ca sa scoata Romania din UE si NATO.
  Oricum, chiar daca ar fi adevarata propaganda bolsevico-securista, prefer oricand sa ne jefuiasca armatele habsburgice si sa ajunga tara asta ca Viena, Budapesta, Timisoara sau Clujul decat sa fiu furat de penalii teleormaneni PSDALDE si Romania sa ajunga ca Vasluiul, Teleormanul sau alte zone blagoslovite de conducerea CIUMEI ROSII.
  3.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de Cine iubeste strainii... în data de 04.04.2018, 20:45)
  zic ca mai departe de ce am scris in titlu sa-l citesti pe Eminescu. O sa te mire cate similitudini vei gasi cu situatia de azi din tara.
  PS Eu prefer ca in Romania romanii sa conduca si nu ungurii, austiecii, evreii sau alte natii. Puterea economica dicteaza, domnule!
  3.8.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 21:10)
  Sunteti niste penali, clanul teleormanenilor. Decat sa ne conduceti si sa ne furati voi mai bine sa ne conduca tiganii sau chiar sa dam tara de pomana unui popor civilizat ca nemtii sau britanicii.
  Securistule mincinos, tu nu preferi sa conduca romanii, tu preferi sa furati voi, FAMIGLIA TELEORMAN, si sa nu va deranjeze habsburgii sau sa va dea suturi in fund americanii.
  Pe nimeni nu pacaliti cu propaganda voastra ruseasca. Nu degeaba vi se zice CIUMA ROSIE!
  3.9.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.8)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 21:26)
  Tu preferi să fim furați de Securitate ca să ajungem ca Viena pentru că ești de la Securitate.
  Eu vreau să se desființeze Securitatea și să vă duceți în Rusia.
  3.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 22:28)
  Ciumatule rosu, #penalii #psd !
  3.11.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.9)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 23:39)
  Nu e de la Securitate, il cheama horga, e un amarat...
4. fără titlu
(mesaj trimis de da în data de 04.04.2018, 14:50)
Cred ca judecatorii romani au mintea intunecata de doctrine, legi, clisee din care nu pot sa iasa si ca atare nu pot gandii liber si clar. Si as da vina aici pe scoala romanesca de drept, modul de formare a viitorii jurisitii ai tarii este gresit, scoala romaneasca de drept nu scoate juristi liberi, ci oameni inchistati si incremeniti in mentalitati si legi. De exemplu in cazul av. Piperea, judecatorii romani nu pot pricepe ca moneda nationala e Leul si ca prin prizma lui trebuie privite atat contractele bancare cat si relaltiile dinte clienti si banci.
1. 4.1. Huh (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 15:01)
  Dacă au fast instruiți să vadă negrul roșu ...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.04.2018, 15:59)
Deja se vorbește deschis despre protocolul ICCJ-SRI.
Poate măcar acum faceți legătura cu mafia securistă.
ARB-ul s-a străduit intens ca spețele care includ sistemul bancar să fie judecate exclusiv la ICCJ.
Puteau ei șantaja orice magistrat, dar la ICCJ era deja făcut mersul.
Nu uitați să ieșiți în stradă să luptați pentru Securitate.
1. 5.1. Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de Redacţia în data de 04.04.2018, 17:09)
  ...