CCR A DECIS:  Înstrăinarea activelor şi acţiunilor statului la companiile publice, suspendată doi ani

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, ieri, cu majoritate de voturi, că este constituţională legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2020 pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică. Prin ordonanţa respectivă, guvernul Orban stabilise că, în ciuda suspendării înstrăinării unei părţi din pachetele de acţiuni pe care statul le deţine la companiile publice şi societăţile naţionale, autorităţile pot dispune vânzarea unor active pentru stingerea unor datorii către terţi pe care le au unele dintre companiile respective.

Cu câteva zile înainte de şedinţa de guvern din 1 octombrie în care a fost adoptată OUG 166/2020, fostul premier Ludovic Orban şi ministrul Economiei - Virgil Popescu - motivau actul normativ prin situaţia prin care trec CFR Marfă, CFR Călători şi Complexul Energetic Hunedoara, companii care au nevoie de lichidităţi pentru a plăti datoriile către furnizori şi terţi. Mai mult, în nota de fundamentare a actului normativ adoptat de Guvern se arăta că acesta este soluţia prin care se poate rezolva situaţia unor operatori economici - Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. şi Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM - S.A., care au în derulare ajutoare de stat pentru salvare autorizate de către Comisia Europeană şi planuri de restructurare aferente, care includ măsuri de valorificare a unor active pentru eficientizarea acestor companii.

"Prin neadoptarea de urgenţă a unor măsuri care să permită

aceste operaţiuni (...) sunt puse puse în pericol un număr de 25.000-30.000 de locuri de muncă", se arată în preambulul OUG 166/2020.

Mai mult, documentul citat mai arată că adoptarea acestor măsuri nu suportă amânare întrucât, fără posibilitatea de redresare a operatorilor economici la care statul român are calitate de acţionar, consecinţele vor

fi negative prin acumularea de arierate, intrarea în procedura insolvenţei, executarea silită a patrimoniului dar şi neîncasarea de dividende.

"În lipsa adoptării urgente a măsurilor propuse pe calea unei ordonanţe de urgenţă statul nu va putea evita apariţia unor efecte negative în plan economic, în special, agravarea situaţiei anumitor operatori economici la care statul deţine calitatea de acţionar, a unor situaţii de insolvenţă şi afectarea statului prin neîncasarea veniturilor, lezarea unor sectoare de activitate, inclusiv cu consecinţe în plan social", se spune în motivarea OUG 166/2020.

Cu toate acestea, majoritatea parlamentară condusă de PSD a considerat că motivarea guvernului nu este una argumentată, astfel că a decis respingerea OUG 166/2020.

Guvernul a contestat legea de respingere la CCR, dar magistraţii Curţii au stabilit că actul normativ a fost aprobat de Parlament conform normelor constituţionale.

Legea respectivă va fi trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis, care însă poate să solicite viitorului Parlament, unde se conturează o majoritate de centru-dreapta, reexaminarea acestui act normativ.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, judecătorii CCR au decis neconstituţionalitatea, în ansamblul său, legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Sesizarea în acest sens a fost depusă de preşedintele Klaus Iohannis care a criticat modul de adoptare a legii respective, deoarece Parlamentul a abrogat o lege organică printr-o lege ordinară.

Mai mult, Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate.

Judecătorii constituţionali au mai admis şi obiecţia de neconstituţionalitate formulată de şeful statului cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.407/2006, act normativ pe care l-au respins în ansamblul său.

• Profesorii, fără stimulent de epidemie

CCR a declarat ieri neconstituţională, în ansamblul său, legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului Sars-Cov-2. La începutul lunii noiembrie, Guvernul a sesizat Curtea cu privire la neconstituţionalitatea actului normativ.

Proiectul de lege, adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 13 octombrie, prevedea acordarea unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum şi personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţa riscului răspândirii Sars-Cov-2.

Guvernul a susţinut în faţa Curţii că actul normativ a fost iniţiat de către parlamentarii social-democraţi, fără a fi precizată sursa de finanţare şi impactul asupra bugetului de stat, fiind lipsit şi de claritate şi predictibilitate, atât timp cât lista persoanelor care urmau să beneficieze de stimulentul de risc trebuia stabilită lunar, prin decizie a conducătorului unităţii de învăţământ, care este responsabil pentru întocmirea ei şi are obligaţia de a o comunica inspectoratului şcolar.

În aceeaşi şedinţă, Curtea a dispus amânarea pronunţării cu privire la următoarele obiecţii de neconstituţionalitate:

- pentru 16 decembrie 2020, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României referitoare la Legea pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;

- pentru 13 ianuarie 2021, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Guvernul României referitoare la dispoziţiile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii;

- pentru 26 ianuarie 202, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;

- pentru 28 ianuarie 2021, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal referitoare la Legea privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive.