CCR amână decizia privind impozitarea pensiilor speciale

Curtea Constituţională (CCR) a amânat, ieri, pentru a patra oară, luarea unei decizii privind legea prin care pensiile speciale mai mari de 7000 de lei ar urma să fie impozitate cu 85%. Noul termen a fost stabilit pentru 15 decembrie.

Înaintea amânării noii decizii, USR-PLUS a cerut membrilor Curţii să pronunţe rapid o decizie cu privire la impozitarea pensiilor speciale, din cauza faptului că aceste pensii pot "cântari greu în creionarea bugetului de stat pe anul 2021".

"17 iunie 2020 - data adoptării în Parlament a proiectului de lege privind impozitarea pensiilor speciale. Nici acum, la aproape şase luni de la acest moment, legea nu a intrat în vigoare pentru că judecătorii Curţii Constituţionale nu au dat un răspuns la sesizările depuse, cu promptitudine, de Avocatul Poporului, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În toate aceste luni, în plină pandemie, de la bugetul de stat au plecat spre pensionarii speciali circa 3 miliarde de lei, iar beneficiarii, în frunte chiar cu unii judecători ai CCR, au continuat să-i sfideze pe românii care, după o viaţă de muncă, îşi numără, lună de lună, banii din pensiile bazate pe contributivitate. De aceea, USR-PLUS solicită judecătorilor CCR o decizie de urgenţă pe proiectul privind impozitarea pensiilor speciale, mai ales că ea poate cântari greu ân creionarea bugetului de stat pe anul 2021. (...) În 2021, an care se anunţă extrem de complicat, atât în contextul pandemiei, cât şi al crizei economice, România nu poate - şi nici nu trebuie - să mai cheltuie sume uriaşe pe privilegii nemeritate", arată reprezentanţii USR-PLUS într-o postare pe pagina oficială de Facebook a alianţei politice.

Ei mai solicită viitorului Parlamentul să deblocheze, de urgenţă, proiectul USR de modificare a Codului administrativ în sensul abrogării prevederilor referitoare la pensiile speciale pentru primari, preşedinţi de consilii judeţene şi adjuncţii acestora.

Amintim că, în 17 iunie, în calitate de for decizional, Camera Deputaţilor a adoptat legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale mai mari de 7000 de lei cu până la 85%.

Actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar prima dezbatere pe această speţă a avut loc în 14 iulie.

Renate Weber, Avocatul Poporului, a declarat că a contestat supraimpozitarea pensiilor speciale deoarece consideră că beneficiarii acestora ar fi discriminaţi.

"Este vorba despre o impozitare, chiar dacă legea vorbeşte despre o taxare. În realitate suntem în faţa unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituţie, articoul 16 şi articolul 56. Orice stat are dreptul să îşi stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminaţi", a spus, la acel moment, Renate Weber.

Avocatul Poporului a mai menţionat că ne aflăm "în faţa unei mari ipocrizii, pentru că din toate luările de cuvânt (n.r. - din Camera Deputaţilor, la votarea legii), atât din partea politicienilor, cât şi din partea jurnaliştilor, toată lumea aştepta să vadă ce spune CCR", ca şi cum toţi ştiau că este o problemă neconstituţională.

Judecător raportor în acest caz este Gheorghe Stan, fostul procuror-şef al Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie.

La final, menţionăm că pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a CCR se află un alt "cartof fierbinte" - obiecţia de neconstituţionalitate a legii privind protecţia consumatorilor împotriva dobânzilor excesive, sesizare pe care judecătorii Curţii sunt chemaţi să se pronunţe. Pe lângă aceasta, judecătorii CCR ar trebui să dezbată în plen şi, eventual, să se pronunţe cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a legii privind respingerea Ordonaţei de urgenţă a Guvernului nr.166/2020 pentru modificarea

Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea inetereselor naţionale în activitatea economică, obiecţie formulată de Guvernul

României. Este vorba despre interzicerea timp de doi ani de către Parlament a înstrăinării de către Guvern a unei părţi din acţiunile pe care le deţine la companiile cu capital de stat. Mai precis, actul normativ adoptat de Parlament împiedică în acest moment cotarea la bursă a unor pachete minime de acţiuni de la companii precum Hidroelectrica şi alte societăţi de stat.

Dacă ţinem cont de modul în care a acţionat CCR în ultima vreme, este posibil să asistăm la noi amânări cu privire la cele două speţe, ce au constituit de-a lungul anului motivul unor dispute stânga şi dreapta politică din ţara noastră.