CCR DĂ O GURĂ DE OXIGEN PSD Soarta pensiilor speciale, decisă în 8 decembrie

Controversata problemă a impozitării pensiilor speciale mai are de aşteptat, pentru că Valer Dorneanu şi ceilalţi judecători ai Curţii Constituţionale a României au stabilit, ieri, că vor lua o decizie abia aproape la şase luni de la sesizarea instituţiei privind actul normativ adoptat în 17 iunie de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizonal.

Amânarea pronunţării pentru 8 decembrie cu privire la constituţionalitatea legii prin care pensiile speciale mai mari de 7000 de lei ar urma să fie impozitate cu 85% reprezintă o gură de oxigen pentru PSD în campania electorală care va începe mâine, 6 noiembrie, pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Dacă judecătorii CCR ar fi decis ieri că impozitarea pensiilor respective este neconstituţională, sentinţa ar fi constituit o bună temă de campanie pentru PNL şi USRPLUS, pentru că este cunoscut faptul că în cadrul Curţii majoritară este gruparea din jurul fostului social-democrat Valer Dorneanu, actualul preşedinte al instituţiei. Chiar dacă social-democraţii din Parlament au fost de acord cu impozitarea pensiilor speciale, o decizie de neconstituţionalitate a legii respective le-ar fi fost imputată de către adversarii politici, iar PSD ar fi riscat să scadă şi mai mult în intenţia de vot a alegătorilor pentru parlamentare.

De aceea, CCR a decis ca pronunţarea să aibă loc pe 8 decembrie, la două zile după alegerile parlamentare, deşi cei mai mulţi dintre analişti consideră că decizia este previzibilă atât timp cât judecătorii Curţii sunt beneficiari ai acestor pensii speciale şi că legea aprobată în iunie de Parlament va fi declarată neconstituţională.

Motivul amânării a fost absenţa judecătorului Attila Varga, intrat în carantină după ce soţia sa a fost infectată cu Covid-19, şi faptul că

judecătorul raportor în acest caz - fostul şef al Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor, Gheorghe Stan - a solicitat o serie de informaţii de la toate instituţiile care plătesc pensii speciale astfel încât judecătorii CCR să îşi poată forma o imagine completă, de ansamblu, asupra situaţiei înainte de a lua o decizie. Solicitare care nu ar fi primit toate răspunsurile necesare în cele şase luni de zile de la sesizarea CCR cu prezenta speţă, ceea ce este foarte greu de crezut în condiţiile în care PNL, al cărui guvern conduce ţara, este unul dintre partidele politice care au militat în Parlament pentru impozitarea pensiilor speciale.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 17 iunie, în calitate de for decizional, legea care prevede impozitarea tuturor pensiilor speciale mai mari de 7000 de lei cu până la 85%. Sesizările împotriva acestei legi au fost depuse la CCR de către Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Prima dezbatere pe această speţă a avut loc pe 14 iulie, iar cea de-a doua pe 30 septembrie.

Renate Weber a explicat că a atacat la Curte supraimpozitarea pensiilor speciale deoarece consideră că beneficiarii acestora ar fi astfel discriminaţi.

"Este vorba de o impozitare, chiar dacă legea vorbeşte de o taxare. În realitate suntem în faţa unui impozit, ba mai mult, a unei duble impozitări. Pensiile de serviciu de peste 2000 de lei sunt deja impozitate cu 10%, iar taxarea introdusă de lege se adaugă peste acea impozitare. Pe de altă parte, am considerat că sunt încălcate două articole din Constituţie, articoul 16 şi articolul 56. Orice stat are dreptul să îşi stabilească sistemul de impozitare, dar acesta trebuie să fie nediscriminatoriu. Aici, pensionarii care primesc pensii de serviciu sunt discriminaţi", a susţinut Renate Weber.

Şefa instituţiei Avocatul Poporului a mai spus că parlamentarii ştiau că au aprobat o supraimpozitare, dar au dorit să paseze problema fierbinte a pensiilor speciale Curţii Constituţionale, de la care aşteaptă o decizie.

Mai arătăm că tot ieri CCR a decis amânarea cu o săptămână a unei decizii privind modul în care a fost ales Florin Iordache în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ. În sesizările depuse în 22 octombrie de USR şi PNL, se arată că Florin Iordache a fost ales cu 185 de voturi pentru, deşi legea de înfiinţare, organizare şi funcţionare a Consililului Legislativ prevede că trebuie votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, ceea ce în speţa de faţă ar fi însemnat 230 de voturi pentru. Parlamentarii iberalii au arătat în sesizarea lor că Florin Iordache nu se bucură de o bună reputaţie - din cauza promovării OUG 13/2020 prin care era dezincriminat abuzul în serviciu şi a legii amnistiei şi graţierii, precum şi prin atacul constant la adresa independenţei justiţiei şi magistraţilor - şi faptul că, în momentul numirii, era membru de partid, lucru interzis de lege.