CCR discută sesizarea Avocatului Poporului cu privire la Ordonanţa care reglementează starea de alertă

Curtea Constituţională dezbate, miercuri, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la legislaţia existentă care reglementează starea de alertă. Avocatul Poporului consideră că se încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile legale constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării. Tot miercuri, Camera Deputaţilor are pe ordinea de zi proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Legea trimisă de Guvern a fost modificată semnificativ de senatori, iar şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, a afirmat că la Camera Deputaţilor speră că legea va fi "reîntregită" la varianta propusă de iniţiatori.

Curtea Constituţională are, miercuri, pe ordinea de zi Dosarul nr.564D/2020, respectiv "Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr.15/2005, cu modificările şi completările ulterioare".

Sesizarea a fost depusă miercurea trecută de către Avocatul Poporului.

"Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuţii de legiferare către autorităţi administrative, având ca finalitate restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale încalcă principiul separaţiei puterilor, precum şi prevederile constituţionale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării (art. 1 alin. (5), art. 53 şi 61 alin. (1) din Constituţia României", a transmis Avocatul Poporului.

În esenţă, Avocatul Poporului consideră că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilităţii legii prin definirea defectuoasă a "stării de alertă", care, neavând consacrare constituţională, presupune o circumstanţiere detaliată, la nivel infraconstituţional, a cazurilor în care se poate declara.

"În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exerciţiului unor drepturi, deşi art. 53 din Constituţie prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilităţii extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuşi dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituţie", a mai transmis Avocatul Poporului.

Instituţia consideră că, potrivit prevederilor constituţionale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, în condiţiile art. 115 din Constituţie, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală.

"Autorităţile administraţiei publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor", a mai transmis Avocatul Poporului.

Tot miercuri, Camera Deputaţilor are pe ordinea de zi proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aşa-numita lege privind starea de alertă. Proiectul a fost adoptat cu o zi în urmă de către Senat.

Senatorii au adus numeroase modificări proiectului depus de către Guvern, senatorul PSD Robert Cazanciuc, preşedinte interimar al Senatului, explicând motivele.

"Singurul lucru de care s-a preocupat Guvernul a fost de a-şi crea condiţiile pentru a continua ceea ce au făcut în perioada de stare de urgenţă: achiziţii publice fără transparenţă, numirea oamenilor de partid în funcţii fără pregătirea necesară şi, mai ales, fără concurs, cel mai grav este că nici astăzi reprezentanţii Guvernului nu sunt în stare să ofere populaţiei şi Parlamentului date certe pe baza cărora au propus aceste măsuri", a afirmat senatorul social-democrat, marţi, într-o conferinţă de presă.

Şeful Senatului a mai spus că una dintre preocupările din Comisia juridică a Senatului a fost ca starea de alertă "să nu fie folosită în continuare pentru diverse forme de abuzuri".

"Sunt câteva modificări efectuate astăzi în comisiile de specialitate, în Comisia juridică. Starea de alertă poate fi prelungită pentru motive temeinice prin Hotărâre de Guvern, la propunerea ministrului de Interne. Starea de alertă poate fi propusă a nivelul întregii ţări, se supune la vot Parlamentului în trei zile, sau poate fi aplicată în plan local. Una dintre preocupările majore din Comisia Juridică de astăzi a fost ca acest proiect de act normativ să nu fie folosit în continuare pentru diverse forme de abuzuri şi au fost dispoziţii referitoare la situaţia din sănătate, din administraţie, la diverse proceduri de angajare a unor persoane fără concurs, sub masca unor situaţii speciale", a mai declarat Cazanciuc.

EL a acuzat că proiectul dădea puteri angajatorului să dispună unilateral eliberarea din funcţii a unor angajaţi, sau angajatorul putea dispune unilateral munca de la domiciliu fără ca angajatul să se poată opune, aşa cum prevede legea telemuncii.

Şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă, a declarat că este un gest grav adoptarea în Senat noii forme privind legea stării de alertă şi că legea înaintată de Guvern a fost "amputată" de majoritatea controlată de PSD.

"Sperăm ca acest proiect de lege care a rezultat în urma dezbaterilor din Senat să revină şi să fie reîntregit la varianta propusă de Guvern, mâine în Camera Deputaţilor, că poate noaptea este un sfetnic bun pentru acei politicieni care caută capital electoral într-un moment când acest lucru este total nepotrivit şi de-a dreptul absurd", a mai declarat Dancă, marţi seară, la Digi 24.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, luni seară, că se aşteaptă decizia CCR, eventualele recomandări urmând a fi preluate prin OUG.

"Noi aşteptăm decizia CCR de miercuri şi, în funcţie de această decizie, vom corecta actul normativ care reglementează starea de urgenţă prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât să lăsăm anumite intrumente privitoare la aplicarea regulilor imediat după ieşirea din stare de urgenţă", a afirmat premierul.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că după data de 15 mai se va intra în stare de alertă.