CDR: "Mesajul premierului Tudose, conform căruia mediul de afaceri generează lipsa de fonduri la buget, este unul profund fals şi dăunător societăţii"

Mesajul public lansat de premierul Mihai Tudose în numele Guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infrastructură sau servicii medicale, este unul profund fals şi dăunător societăţii româneşti, susţine Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului.

Potrivit Coaliţiei, anul 2018 va fi un an greu pentru ţară, pentru politicieni, cetăţeni şi companii, deopotrivă. CDR notează: "Am luat notă de faptul că Guvernul a adoptat în regim de urgenţă actul normativ care schimbă Codul Fiscal, cu aplicare efectivă peste şapte săptămâni. Înţelegem că mesajele noastre de îngrijorare generală, dar şi observaţiile propuse Ministerului de Finanţe nu au fost considerate suficient de relevante de către autorităţi pentru a fi puse în aplicare. Sigur, Guvernul poate adopta Ordonanţe de Urgenţă (chiar dacă urgenţa nu se justifică) şi fără să ţină cont de argumentele mediului de afaceri. Domnule Prim Ministru, noi mediul de afaceri, format din companii private cu capital românesc şi străin, vom aplica şi vom respecta legile României. Vă asigurăm că ne pasă de angajaţii noştri şi de România. Vom vedea în viitor dacă îngrijorările noastre se vor materializa sau nu. Pentru binele tuturor, sperăm sincer să nu fie cazul!".

Reprezentanţii Coaliţiei se întreabă, totuşi, ce se va întâmpla dacă nu s-au înşelat în predicţiile lor critice legate de modificările Codului Fiscal pe care le-a adus Guvernul prin Ordonanţa de Urgenţă, subliniind: "Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele Guvernului României conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infrastructură sau servicii medicale este unul profund fals şi dăunător societăţii româneşti. Negreşit şi în mediul privat (ca şi în zona bugetară) se fac greşeli, există probleme, sunt persoane şi companii care fac evaziune fiscală şi nu respectă legile. Dar în marea sa majoritate, mediul de afaceri este corect şi este cel care produce bunăstare în România".

Companiile cu capital străin (multe dintre ele multinaţionale), băncile şi sute de mii de antreprenori autohtoni îşi respectă angajaţii şi legile ţării, adaugă CDR, arătând: "Ei sunt cei care asigură banii din care sunt plătiţi profesorii şi doctorii, magistraţii şi judecătorii, din care sunt construite şcolile şi spitalele. Banii care susţin administraţia publică. Banii din care se dezvoltă România. Toate aceste companii şi toţi aceşti antreprenori trebuie respectaţi".

Reprezentanţii Coaliţiei solicită Executivului ca, în cazul în care are dovezi clare că sunt companii cu capital autohton sau străin care nu respectă legea, să le nominalizeze şi să informeze instituţiile abilitate.

"Domnule Prim Ministru, în cele din urmă, cine va răspunde pentru oportunităţile pierdute şi pentru plasarea României într-o altă ligă pentru investitori, din cauza modificărilor masive aduse Codului Fiscal din 2018 şi anunţarea lor cu doar 7 săptămâni înainte să intre în vigoare?", întreabă reprezentanţii CDR, în scrisoare.

Totodată, CDR îl invită, miercuri, 15 noiembrie, pe premierul Mihai Tudose la o conferinţă de presă, pentru a detalia "aceste mesaje" lansate în numele Guvernului.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României mai spune că vorbeşte în numele a peste 2.000 de companii, care angajează peste 600.000 de oameni şi generează anual afaceri de peste 50 miliarde de euro.

Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, adoptată de Guvern pe 8 noiembrie, a fost publicată vineri în Monitorul Oficial.

Prin Ordonanţa adoptată săptămâna trecută, Guvernul a decis trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie să fie considerată microîntreprindere, astfel încât toate aceste firme vor plăti un impozit de 1% pe venituri, în loc de 16% pe profit.

Totodată, a fost eliminată condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management în urma căreia, în prezent, firmele care obţin astfel de venituri pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale.

De asemenea, în acest sistem au fost incluse şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit, respectiv persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale scopul fiind transpunerea, în legislaţia naţională, a prevederilor Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale.

Noile măsuri fiscale au fost vehement contestate, atât de patronate, cât şi de sindicate, precum şi de preşedintele Klaus Iohannis.