Ce au declarat liderii UE în ziua investirii lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al SUA

Eurodeputaţii salută inaugurarea lui Joe Biden ca o oportunitate pentru Europa de a consolida legăturile UE-SUA şi de a aborda provocările şi ameninţările comune la adresa democraţiei, conform unui comunicat de presă.

Astăzi dimineaţă, eurodeputaţii au dezbătut inaugurarea lui Joe Biden în funcţia de preşedinte al SUA şi situaţia politică din Statele Unite alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a deschis dezbaterea spunând: "Astăzi este o oportunitate de a revigora relaţia noastră transatlantică, care a suferit foarte mult în ultimii patru ani. În acest timp, lumea a devenit mai complexă, mai instabilă şi mai imprevizibilă. Mai mult ca oricând, acest lucru ne impune nouă, europenilor, să ne luăm ferm soarta în mâini pentru a ne apăra interesele şi a ne promova valorile. Împreună cu SUA, trebuie să fim temelia solidă a ordinii internaţionale bazate pe reguli, lucrând pentru pace, securitate, prosperitate, libertate, drepturile omului şi egalitatea de gen."

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a continuat: "Europa are acum un prieten în Casa Albă şi este pregătită pentru un nou început cu cel mai vechi şi cel mai de încredere partener al său. Trebuie să facem o schimbare globală bazată pe valori comune ", pe democraţie, schimbări climatice, gestionarea pandemiei şi digitalizare. Referindu-se la asediul asupra Capitolului organizat online, precum şi la discursul de ură şi dezinformarea răspândită prin intermediul reţelelor sociale, von der Leyen a solicitat cooperarea cu SUA pentru a reglementa giganţii tehnologici. "Puterea politică nestăvilită a giganţilor internetului trebuie să fie restrânsă", deoarece comportamentul lor trebuie să fie dictat de legi, nu de "decizii arbitrare luate de un CEO din Silicon Valley", a spus aceasta.

Manfred Weber (PPE, Germania) a subliniat că "astăzi este o zi plină de speranţă. Patru ani de divizare a societăţii sunt acum în spatele nostru ". El a adăugat că nu suntem în măsură să dăm lecţii SUA, deoarece Europa are aceleaşi probleme. "Reţelele sociale evidenţiază poziţii extremiste. Giganţii tehnologici au nevoie de reguli clare - trebuie să fie în slujba societăţii ". De asemenea, este important să luăm în serios preocupările alegătorilor lui Trump, a spus Weber. "Protejarea graniţelor nu este extremism. Să apărăm împreună valorile şi instituţiile noastre comune ", a conchis acesta.

"Ignorarea flagelului inegalităţii este modul în care au început unele dintre cele mai grave perturbări din ultimii ani, precum Brexit şi trumpismul", a spus Iratxe García Perez (S&D, Spania), menţionând că toate democraţiile, chiar şi cele mai puternice, sunt vulnerabile. Scenele îngrozitoare ale atacului asupra Capitolului demonstrează că "trebuie să luptăm împotriva dezinformării". O altă provocare comună UE-SUA este reconstruirea sistemului multilateral şi asigurarea respectării regulilor şi instituţiilor democratice, a conchis aceasta.

"Atacul asupra Capitolului are rădăcini recunoscute", a spus Dacian Cioloş (Renew Europe, România). "Populismul, urmărirea intereselor individualiste în funcţii publice, polarizarea şi minciunile s-au propagat din cel mai important birou al ţării. Nicio democraţie din lume nu este imună în faţa acestor pericole ", a spus el. Astăzi este "o oportunitate pe care nu o putem rata. Trebuie să ne suflecăm mânecile, să remodelăm parteneriatul (...) şi să găsim o viziune comună cu privire la modul de a face faţă provocărilor comune ", cum ar fi reducerea tensiunilor comerciale, combaterea schimbărilor climatice şi abordarea faţă de giganţii digitali, a adăugat acesta.

Jerôme Riviere (ID, Franţa) a declarat că atacul asupra templului democraţiei SUA este de neiertat. El a condamnat faptul că aproape toate reţelele sociale au blocat un preşedinte ales în mod democratic, care era încă în funcţie, încălcând principiul democratic esenţial al libertăţii de exprimare. El a spus că înfrângerea lui Donald Trump nu schimbă agenda politică a SUA, "care este dominarea globală".

Ska Keller (Verzi/EFA, Germania) a solicitat protejarea libertăţilor fundamentale şi a statului de drept. Evenimentele de la Capitoliu au fost rezultatul direct al încurajării lui Trump şi a "patru ani de minciuni zilnice şi dispreţ faţă de fapte". Oare Europa este ferită de populism şi demagogi, de dezinformări şi atacuri asupra statului de drept, a întrebat aceasta, menţionând campania Brexit "plină de minciuni flagrante şi promisiuni false", "nerespectarea drepturilor femeilor asupra propriilor corpuri, acţiune incredibilă a guvernului polonez" şi "dezmembrarea sistemică a statului de drept în Ungaria de către Viktor Orban ".

Derk Jan Eppink (ECR, Olanda) a avertizat asupra reducerii la tăcere a dezbaterilor publice de către giganţii tehnologici sau politicieni, recunoscând că "marile companii tehnologice abuzează de poziţia lor dominantă. Puterea lor trebuie spartă ". Dar, în timp ce democraţii ar putea fi "traumatizaţi după patru ani cu Trump la putere, (...) noua administraţie nu ar trebui să incrimineze părerile contrare. Întrebările incomode sunt nucleul democraţiei", a adăugat acesta.

Martin Schirdewan (Stânga, Germania) a spus că cei patru ani cu Trump la putere au subminat încrederea în democraţie, care trebuie restabilită şi întărită. Un nou preşedinte american trebuie să însemne, de asemenea, un nou început în relaţia transatlantică, a adăugat acesta, subliniind că pentru grupul său, cerinţele sunt clare: o întoarcere la multilateralism, o politică comună care se angajează să acţioneze împotriva schimbărilor climatice şi să lucreze împreună pentru o ordine mondială paşnică.